CSM, despre proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc: Agresiune la principiile statului de drept

“Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analiști, jurnaliști, politicieni – în spațiul public a unor teme ce exced cadrului constituțional în materia înfăptuirii justiției în România reprezintă un potențial de afectare a independenței și prestigiului acesteia și o agresiune la principiile statului de drept”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, joi, de CSM.

Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea și dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ținutului Secuiesc din România”.

În același comunicat, CSM ține să reamintească, indiferent de inițiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană, mai multe prevederi ale Constituției.

Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia “dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

CSM reamintește și mai multe prevederi constituționale privind înfăptuirea justiției în România, printre care și cele legate de statutul judecătorilor și cel al procurorilor și de instanțele judecătorești.

În acest context, sunt citate prevederi conform cărora “este interzisă înființarea de instanțe extraordinare; prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

CSM citează și prevederile privind folosirea limbii materne și a interpretului în justiție: Procedura judiciară se desfășoară în limba română; Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice; Modalitățile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreți sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați; Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Potrivit proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară.

“Ținutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut, cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum și în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetățenii rezidenți pe teritoriul Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară. Instanțele sunt obligate să primească aceste înscrisuri și să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

Reprezentanții UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile și chitanțele eliberate pe teritoriul Ținutului Secuiesc de către instituțiile de învățământ, de cultură, evidența populației, carte funciară, precum și de către alte autorități ori societăți comerciale care funcționează pe teritoriul Ținutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite și eliberate în limba română și maghiară” iar toate aceste acte redactate, tipărite și eliberate pe teritoriul Ținutului Secuiesc „vor fi recunoscute pe teritoriul întregii țări ca acte oficiale”.

“Cetățenii au dreptul de opțiune lingvistică. În cadrul relațiilor cu instanțele judiciare, instituțiile, organizațiile și administrațiile publice din Ținutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituțiile, organizațiile și administrațiile publice, precum și în general entitățile private, atunci când exercită funcții publice, să comunice cu cetățenii în limba pe care o aleg aceștia”, se menționează în forma respectivă de proiect.

De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ținutul Secuiesc sunt Consiliul Regional și Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc.

“Activitatea Consiliului Regional se desfășoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional își alege președintele și cei trei vicepreședinți. Cel puțin unul dintre vicepreședinții aleși trebuie să aparțină altei comunități decât cel al președintelui. Executivul Regional își are sediul în municipiul Miercurea Ciuc și este compus din președintele regiunii care prezidează Executivul și dintr- un număr de vicepreședinți conform deciziei consiliului regional”, se mai arată în proiect.

Reprezentanții Uniunii au propus ca președintele regiunii să fie președintele Executivului Regional și să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

“Președintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional din Ținutul Secuiesc. Președintele regiunii repartizează parte dintre atribuțiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arată în proiect.

În proiectul se psrecizează și că în fiecare județ din Ținutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul județului Harghita va îndeplini și funcția de prefect al Ținutului Secuiesc.

Conform proiectului, autoritatea administrației publice locale constituită la nivel județean este Consiliul Județean “compus din consilierii județeni aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în condițiile legii, precum și din președintele consiliului județean ales prin vot direct”.

Inițiatorii proiectului au menționat că legile, ordonanțele și ordonanțele de urgență ale Guvernului României “pot fi contestate de către președintele regiunii sau președintele consiliului județean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecție al comunităților minoritare”.

“Contestația va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituțională. Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competență atribuit prin prezentul statut regiunii sau județelor acestuia, regiunea sau județul interesat poate solicita Curții Constituționale soluționarea conflictului de competență”, se mai arată în proiect.

Conducerea UDMR susține că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc inițiat de Uniune va fi afișată pe site-ul propriu în limbile română și maghiară în perioada următoare.