Crypto-milionarul român. Cine este Florin Cojocaru, cum a ajuns unul dintre cei mai mari investitori din proiectul Elrond, când s-a apucat de investiții în crypto și cum arată drumul de la primul bitcoin la un portofoliu de peste 80 de milioane de dolari?

Discuțiile despre milionarii din crypto sunt de cele mai multe ori teoretice, abstracte, iar personajele cunoscute sunt în principal cele care apar în presa internațională. În acest context, Business Magazin a discutat cu unul dintre românii care au devenit milionari prin intermediul criptomonedelor pentru a afla ce este și cum s-a dezvoltat această nouă „specie” pe care o putem numi „crypto-milionarul român”.

Florin Cojocaru sau flr_811, cum este cunoscut în comunitatea Elrond, este unul dintre primii români milionari în crypto. Povestea ultimilor 5 ani din viața lui este mai mult decât povestea unui român a cărui avere depășește astăzi 80 de milioane de dolari și pentru care „banii nu mai sunt scopul principal”.

Este și una despre cum a pierdut 90% din sumă în primele 90% din tranzacții, despre zile în care stătea în fața ecranelor 18 ore din 24, despre cele nouă telefoane, laptopuri și tablete pe care le folosește, despre ziua în care a pierdut 700.000 de dolari pentru că s-a crezut invincibil în trading, despre antreprenoriat în crypto și despre modul în care privește acum proiectele la început de drum.

Piața criptomonedelor se situează la o capitalizare totală de peste 2.600 de miliarde de dolari, conform datelor oferite de platforma CoinMarketCap la momentul realizării acestui articol. Dintr-un total de 14.300 de proiecte, unul este fondat la Sibiu, are o capitalizare de circa 6 miliarde de dolari, și se numește Elrond Network (EGLD).

Proiectul românesc este fondat de frații Beniamin și Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea, iar destinul lui Florin Cojocaru s-a suprapus cu destinul Elrond întâmplător la începutul anului 2020. Între timp, Cojocaru a devenit antreprenor în ecosistemul Elrond și a ajuns ca 80% din portofoliul lui să fie format din circa 280.000 de EGLD, aceasta fiind moneda rețelei Elrond. La un preț de 304 dolari per monedă, potrivit CoinMarketCap, asta înseamnă 85,1 milioane de dolari.

Înainte de bitcoin

Florin Cojocaru, 39 de ani, este din București și a intrat în lumea criptomonedelor în 2016. Până atunci el a acumulat experiență de mai bine de un deceniu de antreprenoriat, cu diferite businessuri în domenii precum servicii, comerț sau imobiliare.

„Am intrat singur, singurel (n.red: în afaceri). Am avut susținerea familiei, adică tata m-a susținut la modul psihic să îmi fac un business. Aveam 18-19 ani când am început să fac businessuri și să investesc în câte ceva, tot felul de chestii minore, și știu că la un moment dat nu aveam nici 20 de ani și am făcut un service GSM, eu fiind pasionat de telefoane”.

Lucrurile au început să meargă bine odată cu un magazin online prin care vindea piese și accesorii de telefoane mobile, într-un business care funcționa prin import din China.

În 2016 a intrat împreună cu asociați într-un business imobiliar, prin care a ridicat câteva blocuri, inclusiv unul în cartierul Colentina din Capitală. Chiar și în prezent spune că mai deține câteva terenuri în zona Piața Unirii, însă momentan toate eforturile sale se îndreaptă spre universul crypto.

Totuși, primele etape de antreprenoriat din viața lui au făcut mai mult decât să-l învețe ce înseamnă business și să îi genereze capital, și-anume l-au dus întâmplător mai aproape de bitcoin.

„Aveam un business și mergeam destul de des în China, chiar și de două ori pe lună plecam prin Beijing și foarte des în Guangzhou. Aveam un prieten acolo care mina pe vremea aia Bitcoin și îmi spunea în 2014-2015 să cumpăr de 5-10.000 de dolari Bitcoin că o să fiu milionar în cinci ani. La un moment dat atât de mult mă bătea la cap să investesc încât i-am zis că dacă nu se oprește nu îl mai sun când vin în China. Să nu îmi mai povestească, nu vreau să mai aud, am treaba mea – cumpăram produse din China și le vindeam cu adaos de 50-100-200%, se câștiga bine atunci”.

Un an mai târziu, el a ajuns din nou în China și atunci când s-a întâlnit cu prietenul său român la locul stabilit l-a găsit pe acesta cumpărând de băut pentru toată lumea din barul respectiv. Întrebat de Florin de unde are atâția bani, prietenul său i-a explicat că „face o grămadă de bani cu monedele”.

„Era prin 2016 și am zis să cumpăr și eu bitcoin de 2.000 de dolari. Când am văzut că a început să crească și câți bani pot să fac am zis să mai cumpăr. În 2017 am mai cumpărat, în 2017 la final am mai cumpărat că tot creștea, în 2018 am cumpărat și în vârf, la 13-14.000 de dolari. Pe lângă bitcoin am cumpărat ethereum, neo și am început să fac trading atunci”.

18 ore din 24

Ritmul amețitor în care creștea piața în 2017 l-a determinat pe Florin Cojocaru să învețe cât mai multe despre tranzacționarea de criptomonede și să investească în continuare, dar în 2018 a învățat ce înseamnă „regula 90-90-90” atunci când a pierdut 90% din deținerile sale care se ridicau la câteva zeci de mii de dolari.

„Există o regulă în trading: 90% din traderi pierd 90% din sumă în primele 90% din tranzacții. Am trecut și eu prin asta și este o chestie 100% reală. Cine nu a trecut prin asta nu a făcut într-adevăr trade, ci a avut noroc, a intrat într-un spot sau un future, a făcut 5x, 10x, 50x și cam atât. Nu e trader”.

În contextul în care principala regulă a investițiilor în criptomonede este să nu investești bani pe care nu îi poți pierde, așa cum o comunică oamenii din piață, cea mai mare provocare a lui Florin Cojocaru a fost să-și stăpânească emoțiile.

„Neavând experiență am pierdut destul de mult, după care am început să studiez, să îmi dau seama ce înseamnă blockchain, tehnologia asta, ce implică, unde poate ajunge, dacă e sau nu de viitor. Ușor, ușor am început să mă documentez, să înțeleg sistemul de blockchain și mi s-a părut atât de fascinant încât am zis că ăsta e viitorul și că vrem, nu vrem, tehnologia blockchain va fi viitorul”.

„Există o regulă în trading: 90% din traderi pierd 90% din sumă în primele 90% din tranzacții. Am trecut și eu prin asta și este o chestie 100% reală. Cine nu a trecut prin asta nu a făcut într-adevăr trade, ci a avut noroc, a intrat într-un spot sau un future, a făcut 5x, 10x, 50x și cam atât. Nu e trader”.

De la jumătatea anului 2018 Cojocaru s-a detașat în cea mai mare parte de businessurile în care era implicat, iar în 2019 a renunțat definitiv la celelalte activități. Astfel, piața criptomonedelor s-a transformat dintr-o joacă, așa cum o numea Florin, într-o realitate profesională.

„Mi-am propus ca în câțiva ani de zile să fac foarte mulți bani, cu toate că la început am luat-o ca pe un fel de hobby, un fel de joacă. După care am văzut că se pot face bani din chestia asta și că poți ajuta cumva și prin educație financiară pe cei de lângă tine să investească și să facă bani la rândul lor și mi s-a părut o chestie foarte interesantă”.

El a ajuns să stea în fața ecranelor chiar și 18 ore din 24 în anumite zile, iar în acest moment nu recomandă nimănui să investească futures pe piața crypto. Pentru context: tranzacționarea spot înseamnă că schimbul între monedă și activul cumpărat are loc instant, în timp ce tranzacționarea futures poate fi de tip long sau short și înseamnă că traderul cumpără un contract long mizând că valoarea va crește în viitor sau vinde un contract short mizând că valoarea va scădea în viitor.

„În 2019 depășeam bine 100.000 de dolari ca și investiție, dar făceam destul de mult, începusem să câștig din trade. Pe finalul lui 2019 a început și piața futures și nu erau atât de mulți jucători pe futures și câștigam bine acolo. Înțelegeam atât de bine tranzacționarea încât după ce am învățat să fac futures nu am putut să mă mai întorc la spot”.

Tranzacționarea spot era ca o joacă la acest moment pentru el, dar nu aducea un câștig la fel de mare pe cât o aducea tranzacționarea futures, însă asta a venit și cu un stil de viață în care dormea două ore pe noapte. „Am învățat singur prin experiență, am pierdut mult și am pierdut și foarte mult timp și nopți nedormite, tocmai de-asta nu încurajez tranzacționarea pe futures pentru că ajunsesem să dorm două ore pe noapte. Aveam alarme setate, scădea, creștea, mă trezeam, aveam multe conturi, foloseam boți și ordine plasate, dar cum le faci manual nu le face un bot”.

Pentru context, Florin spune că tranzacționa după mai multe conturi, ceea ce a făcut ca el să fie înconjurat de ecrane, de la telefoane, tablete și laptopuri. Îmi mărturisește că are nouă conturi, în timp ce cinci telefoane numerotate stau chiar pe masa la care discutăm.

„Ca să arăt cât de periculoasă e piața, când credeam că sunt invincibil pe futures într-o zi am pierdut 700.000 de dolari prin lichidarea a 4-5 conturi. A fost o scădere cred că controlată pe Binance în acel moment și am fost lichidiat pe toate pozițiile, pe toate monedele”.

Dragoste la primul token

În martie 2020, Florin Cojocaru utiliza și un bot care cumpăra singur și tranzacționa. Acesta avea la dispoziție un bitcoin și trebuia să facă achiziții în parametrii setați de utilizator. Una dintre monedele achiziționate de acest bot s-a întâmplat să fie ERD, aceasta fiind denumirea monedei Elrond, înainte ca un update și o așa-numită denominare a monedei în rețea să ducă la numele de EGLD.

„Am văzut că a cumpărat, a tranzacționat, a făcut profit un 5-10%, am zis că mai cumpăr de un BTC. Am cumpărat, prețul a început să scadă, m-a prins exact la începutul pandemiei și plecasem într-o vacanță în Portugalia, prin Lisabona. Deschid telefonul și văd că toată piața e roșie, iar prietena mea mi-a spus că nu fac nicio mișcare pe o asemenea corecție. Cea mai mare greșeală pe care o poți face este să vinzi când prețul s-a dus în jos 70-80%”.

El nu a făcut nicio mișcare și a continuat să urmărească moneda celor de la Elrond și să citească despre ea. Prima impresie atunci când a văzut că este o echipă românească a fost cea de țeapă sau „scam”, așa cum este cunoscut mai des în lumea crypto.

„Când am văzut ce au început să facă am citit mai mult și m-am gândit că dacă ei reușesc să facă 10% din ce și-au propus o să ajungă foarte mari. Eu atunci investeam deja pe termen mediu în proiectul Zilliqa (ZIL), ceva asemănător cu Elrond. (…) După 3 săptămâni m-am decis, aveam 4 proiecte în care voiam să investesc o sumă mai mare de bani pe termen mediu-lung, și printre care era și Elrond, unde voiam să investesc 50% din ce mi-am propus. Am început să citesc și mai mult și m-am hotărât ca toată suma pe care o aveam pentru trade atunci să o investesc în ei”.

Asta a însemnat o investiție de circa 170.000 de dolari la acel moment, iar în prezent investitorul spune că prețul mediu de intrare se situează pentru el la 1,2-1,3 dolari raportat la EGLD, care acum valorează 304 dolari. Asta înseamnă un multiplu de circa 250x pe investiție. Florin spune că o parte din merite ar trebui acordate prietenei lui, aceeași care i-a zis în Portugalia să nu vândă pe corecție și care a avut o contribuție mai târziu în decizia lui de a nu vinde monedele din proiectul Elrond la primele creșteri mai importante.

Florin Cojocaru a acumulat ERD până a ajuns la 173 de milioane de monede, însemnând circa 173.000 de EGLD după denominare. În acest demers el a început să se atașeze de ideea de comunitate și să discute cu ceilalți investitori pe diferite rețele de socializare.

Tot în primăvara anului 2020 a început să posteze imagini cu walleturile lui digitale pe rețelele de socializare unde erau ceilalți investitori pentru a arăta evoluția investiției sale în proiectul Elrond. Așa l-a cunoscut și pe Mihai Bârcă, cunoscut drept „Dr. Delphi”, un dezvoltator software cunoscut în comunitate și care avea să-i devină mai târziu și partener de business.

„Dr. Delphi a fost primul care mi-a zis să nu mai postez portofelul că mă scamuiesc ăștia. (…) Am vorbit cu el și mi-a zis să cunosc echipa, să merg la Craiova. Am făcut cunoștință într-o benzinărie, am discutat puțin, după care peste două săptămâni a zis să mergem la Sibiu să ne vedem cu echipa Elrond”.

Atunci s-a întâlnit pentru prima dată cu fondatorii Elrond, care voiau să afle cum a reușit să acumuleze un volum atât de ridicat de monede din ecosistemul lor. Următoarea achiziție majoră de EGLD a venit pentru Florin Cojocaru în octombrie 2020, când prețul monedei a scăzut sub 7 dolari de la 34 de dolari, iar el a plasat ordine pentru a cumpăra aproape 70.000 EGLD pentru a acumula.

„Eu îl așteptam la 5,5 dolari și mi-am dat seama că dacă o să ajungă cam pe acolo o să fie butonul, dar dacă ajunge acolo și o să fie un bounce eu nu o să apuc să iau cantitatea respectivă și era una destul de mare. Mai aveam atunci într-o firmă cam 3-400.000 de euro și am zis că partea mea din acea firmă o investesc tot în Elrond și pe aia”.

Florin conduce un Lamborghini Urus cu sigla Elrond. Sursa: Twitter

Antreprenor în crypto

Cea mai cunoscută și simplă metodă de a câștiga bani din crypto vine din tranzacționare spot, unde cumperi la un preț mai mic și vinzi la un preț mai mare, sau prin piața futures.Cu toate acestea, multe dintre proiectele de criptomonede au și opțiunea de staking, prin așa-numiți staking providers.

Pentru a înțelege conceptul de staking trebuie să ne gândim că o rețea blockchain descentralizată așa cum își propune să fie Elrond este formată din noduri. Aceste noduri sunt cele care procesează tranzacțiile din rețea, iar în schimbul acestei activități cei care gestionează nodurile și asigură funcționarea lor sunt recompensați de rețea. 

În cazul rețelei Elrond există 3.200 de noduri în prezent, iar pentru a putea avea un nod trebuie să deții 2.500 EGLD, echivalentul a 760.000 de dolari la un preț al EGLD de 304 dolari. Cei care operează nodurile se numesc validatori, iar ei pot acumula EGLD și de la alți utilizatori.

Rețeaua îi recompensează pe validatori cu un randament anualizat de 16-17% pentru efortul lor. Acest randament este dinamic și se poate modifica în funcție de numărul total al monedelor aflate la stake. Pentru un utilizator această metodă de a câștiga bani din crypto este similară cu un depozit bancar.

Utilizatorul își pune monedele la staking și încasează zilnic randamentul anualizat cunoscut drept APR (annual percentage rate). Utilizatorul își plasează monedele la staking prin intermediul unui furnizor de servicii de staking, care oprește un procent din recompensa distribuită zilnic de rețea, restul ajungând la utilizator.

Așa a intrat Florin Cojocaru în antreprenoriat în lumea crypto alături de Dr. Delphi, după ce au deschis la începutul anului 2021 Staking Agency, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de staking din ecosistemul Elrond. Pentru context, Staking Agency are aproape 600.000 de EGLD în 182 de noduri.

„Un validator primește 16% și noi oprim un comision de 15% din această sumă. Adică din 16% la 1.000 de EGLD primești 160, din ăștia 160 noi oprim 15%. Majoritatea agențiilor au fee între 10% și 17-18%”.

Florin Cojocaru menționează că monedele utilizatorilor nu ajung efectiv la agenție, ci rămân blocate în smart contract. Un utilizator își poate retrage monedele de la staking, însă durează zece zile până când acestea ajung în walletul său.

Riscurile acestei opțiuni de investiții vin doar în contextul în care o agenție nu mai poate ține nodurile funcționale, le închide, iar utilizatorul nu mai primește recompensa. Totuși, acesta va putea ieși din smart contract și pierde doar cele zece zile de așteptare.

„Noi am fost prima agenție de staking cu primul ID creat. Mihai a făcut un script care a alocat repede monede și a blocat repede contractul. Când creezi o agenție ai nevoie de 1.250 EGLD pe care îi blochezi în smart contract ca o garanție. Noi am fost primii care am creat, eram la Craiova cu 4 laptopuri și încercam să alocăm repede monedele să prindem noduri pentru agenție. Erau vreo 500 de noduri și noi am luat atunci vreo 130-140”.

Ulterior, comunitatea a început să discute mai mult despre descentralizare și despre faptul că mulți investitori nu au prins loc la staking la început, iar Florin Cojocaru a început să își retragă o parte din monede și să lase loc și pentru ceilalți.

„Descentralizarea trebuie să fie una cât mai mare, nu poate un validator să aibă 1.500 sau 2.000 de noduri. Cu cât sunt mai mulți validatori, cu atât descentralizarea este mai mare, cu atât riscul de a se produce ceva greșit în mod controlat pe rețea este mai mic. Și trebuie să ai nodurile în locații cât mai diferite. Noi nu avem închiriate VPS de la un singur furnizor, avem 8-9 furnizori unde avem nodurile respective, punem mult accent pe securitate și pe performanța nodurilor”.

Din cei aproape 600.000 de EGLD plasați la Staking Agency circa 100.000 sunt sunt ai lui Florin Cojocaru. Concomitent, el și-a plasat monede la stake și la alte agenții din ecosistem, în contextul în care nu mai era loc la propria agenție.

El spune că opțiunea de staking există pentru majoritatea proiectelor din piața crypto, însă investitorii trebuie să fie atenți la stabilitatea proiectului. Unele dintre ele oferă și un APR, adică o așa-numită dobândă anuală, de 40%, însă există riscul ca valoarea monedelor din ecosistem să scadă cu totul dacă nu este vorba de un proiect stabil.

„De ce te-ar avantaja să intri într-un proiect cu 40% APR și într-un an să scadă cu 80%. Per total dacă investești pe un an de zile 10.000 de euro, peste un an mai ai 2.000 de euro și ai primit 40% în plus la ei. Nu te avantajează cu nimic. De obicei proiectele cu un APR mai mare de 20% nu sunt de încredere decât dacă sunt proiecte care chiar construiesc deja, dar dacă au mai mult de un an de zile și dă un APR mai mare de 20-22% proiectul trebuie să îți pună semne de întrebare: de unde îți oferă dobânda? De ce îți oferă un procent așa mare?”.

Florin Cojocaru împreună cu asociatul său au mai dezvoltat și un instrument numit Elrond Scan, un motor de căutare unde pot fi văzute toate tranzacțiile legate de Elrond, iar în prezent lucrează în mai multe direcții însă nu a oferit mai multe detalii.

Florin Cojocaru alături de frații Mincu. Sursa: Facebook

Proiecte crypto la început de drum

Investitorul pariază în continuare pe EGLD și pe ecosistemul Elrond, dar dincolo de acesta se uită și la proiecte aflate la început de drum care vor rula pe rețeaua Elrond și își propune să investească în 3-4 proiecte pe an.

„În România din păcate în momentul de față nu am găsit un proiect care să fie măcar 1% asemănător cu Elrond. Din păcate, în urma succesului Elrond s-au găsit mulți așa-ziși dezvoltatori care vor să facă ce a făcut Elrond sau măcar să ajungă în sfera crypto prin faptul că există deja un proiect de succes. Dar mulți nu au nici măcar șanse de 1% să facă ceva pentru că nu au experiență.”

Cojocaru este abordat de mai mulți antreprenori care vor să lanseze sau au lansat proiecte crypto în România, dar investitorul a observat că mulți dintre aceștia nu au o viziune pe termen lung, nu au experiență în domeniu și nici echipe potrivite. „E un trend foarte mare să legăm crypto de proiecte pe care le dezvoltăm în viața reală, dau un exemplu, nu fac vreun apropo, dezvoltăm nu știu ce magazine sau ferme sau plantații și facem o monedă și legăm moneda aia cu… nu. Astea sunt 99,9% scamuri. Sunt foarte mulți care vor să dezvolte ceva, au ambiție, dar nu au experiență. Poate nu vor să fie scam, dar ajung să fie sau își dau seama că sunt pe parcurs”.

De asemenea, el spune că este foarte atent la planul pe termen lung și la sistemul financiar al proiectului și modul în care este gândită recompensa în rețea.

„Cei mai mulți greșesc la sistemul de recompensă, nu gândesc mai mult de 3-4-5 ani. M-am întâlnit zilele trecute cu niște fondatori din România și i-am întrebat de sistemul de recompense. Mi-au zis că se întinde pe cinci ani, am calculat, erau patru ani și două luni, și i-am întrebat ce fac după perioada asta, iar ei au fost surprinși că mă gândesc ce se întâmplă peste patru ani. Și le-am zis că dacă investesc 1 milion acum și fac 100 de milioane peste trei ani și vreau să vând, cui vând? Sistemul economic al proiectului era făcut prost”.

El a declarat că sunt totuși două proiecte românești promițătoare, dar a ales să nu dea nume nici pentru acestea, nici pentru cele care i s-au părut gândite prost. Totodată, a mai dat ca exemplu negativ o firmă cu afaceri de sub 50.000 de euro care voia să strângă rundă de finanțare de 10 milioane de dolari.

„Ce să faci cu 10 milioane de dolari când tu ai rulat timp de ani de zile și nu ai avut o cifră de afaceri mai mare de 37.000 de euro? Pe ce îi cheltuiești? Ce marketing folosești când ai experiență în nimic și nu știi pe ce să cheltuiești banii respectivi?”.

Cojocaru a explicat că proiectele serioase încep de obicei cu o primă rundă de finanțare mică, de 50.000-100.000 de euro, dezvoltă un prototip, explică ce au făcut cu fondurile și ce vor să facă în continuare și revin ulterior în piață pentru o rundă mai mare.

„Cei care cer 10-20 de milioane de dolari sau cei care dezvoltă proiecte și își alocă între ei privat un număr de tokeni și dau un 5-10% comunității nu fac nimic”.

Ce urmează

Florin Cojocaru lucrează astăzi peste 10 ore pe zi și s-a îndepărtat de trading, cu precădere de cel pe futures. Mai investește în prezent, însă nu cu aceiași intensitate și aceleași ore petrecute în fața ecranelor.

Cea mai mare parte din timpul lui se îndreaptă către comunitate și investitori, în special către investitorii mari din rețeaua Elrond. Pentru anul viitor, el își dorește să reducă mult numărul de ore dedicate muncii.

„Aș vrea cumva să mă detașez de partea de a fi implicat 100%, adică un fel de deconectare totală, fără telefoane, ceea ce mi-ar fi extraordinar de greu. Cumva aveam setat să intru doar de trei ori pe zi să mă uit la grafice, de trei ori la mesaje ale comunității, de trei ori la mesaje private”.

El a ajuns în punctul în care „nu mai contează banii în momentul de față”, iar telefoanele lui sunt pline de mesaje de la oameni care îi mulțumesc că a fost activ în comunitate și le-a explicat cum funcționează și cum pot ajunge și ei să câștige. De cealaltă parte are și mesaje de la oameni care îi cer monede gratis sau mesaje de la oameni care îl amenință.

„Ca să arăt cât de periculoasă e piața, când credeam că sunt invincibil pe futures într-o zi am pierdut 700.000 de dolari prin lichidarea a 4-5 conturi. A fost o scădere controlată pe Binance în acel moment și am fost lichidiat pe toate pozițiile, pe toate monedele”.

Una dintre preocupările pe care le menține încă de la început este legată de securitate și încurajează deținătorii de criptomonede să procedeze ca el: portofelele și toate detaliile care țin de acestea să fie salvate pe ledgeruri, care sunt gadgeturi ce funcționează ca un portofel fizic pentru monedele digitale. Acestea ar trebui păstrate întotdeauna în cutii de valori, în instituții private, indică investitorul.

Florin Cojocaru conduce un Lamborghini Urus cu sigla Elrond pe el, însă spune că nu este neapărat pasionat de mașini. Îi place să călătorească și vrea ca din ianuarie să aibă mai mult timp liber pentru această activitate.

„Iarna schiez foarte mult, plec destul de des la schi și în rest cu bicicleta pe munte, și la noi, dar și în Spania foarte mult”.

El a retras de mai multe ori bani din crypto, atât sume de 100.000 de dolari, cât și sume de peste 300.000 de dolari, dar spune că există în continuare o problemă cu băncile din România, care blochează tranzacții și conturi.

„Au început să fie mai friendly și sunt anumite bănci care acceptă, dar sunt bănci care nu acceptă. (…) Chiar lucrez la petiții către BNR, ANAF și către ceva bănci, dar mă interesează astea două la care lucrez de vreo lună de zile și mă interesează să le perfecționez și să strâng cât mai multe detalii și analize”.

Cojocaru consideră că reglementările vor veni și că România poate câștiga de pe urma taxării, în contextul în care businessuri ca ale lui pun toate actele și documentele la dispoziție, dar au nevoie de certitudinea că tranzacțiile lor nu vor mai fi blocate.

„Am demonstrat că am făcut banii ăștia, am tranzacțiile, pun totul la dispoziție, plătesc impozit, statul câștigă de pe urma asta. De ce să mă duc în altă țară să scot banii, să mut domiciliul fiscal pentru că jucătorii mari asta fac, se duc în Germania, Olanda, Portugalia, Dubai, unde au o fiscalitate ok și băncile sunt prietenoase cu crypto”.

El se așteaptă ca reglementările să vină cel puțin la nivel european, iar acestea ar putea ajuta piața să mai scape de așa-numitele scamuri.

„La nivel global vor fi reglementări destul de dure la început, care vor afecta pe termen scurt, dar pe termen lung vor face bine și sper să nu mai avem atâtea scamuri în piață și fluctuații atât de mari”.