Cruciada împotriva sămânței din pătul

De la aproape 30 de kilometri de centrul Capitalei, din apropiere de Afumați, pe DN2, la marginea Bărăganului, Jean Ionescu conduce compania Pioneer Hi-Bred România, parte a gigantului DuPont Pioneer, din postura de commercial unit manager pentru România și Republica Moldova.

Misiunea lui este atât cea de a extinde businessul din România, cât și cea de a educa piața, în condițiile în care agricultura românească ar trebui să se îndepărteze tot mai mult de conceptul de „subzistență“. De partea cealaltă, producția de semințe a unității din România crește tot mai mult, iar dacă anul trecut semințele furnizate de aceasta puteau acoperi 1,2 milioane de hectare, anul acesta capacitatea se îndreaptă spre 1,5 milioane de hectare.

„O companie care cultivă teren nu poate rezista astăzi dacă nu se aliniază tehnologiilor, deoarece fermierul nu poate controla evoluția prețurilor, dar poate controla tehnologia pentru a avea productivitate. Spre exemplu, acum în România cele mai multe solicitări vin pentru soiurile premium de porumb precum AquaMax. Peste 80% din vânzări sunt din produsele de top, iar anul acesta se îndreaptă spre 90% deoarece anul 2015 a fost unul secetos“, spune Jean Ionescu. El a preluat conducerea companiei la 1 iulie 2015. Este de profesie agronom, având inclusiv un doctorat, și are în spate o carieră de 12 ani în cadrul companiei, fiind anterior director național de vânzări. Înainte de a se alătura companiei americane, a mai activat în vânzări în cadrul ADAMA, dar și în cercetare agricolă. Compania americană rulează în România peste 100 de milioane de euro, prin firmele Pioneer Hi-Bred Seeds Agro și Pioneer Hi-Bred România. Din vânzările Pioneer în România, 60% reprezintă sămânța pentru porumb, iar restul de 40% reprezintă floarea-soarelui, rapița, soia și lucerna, Pioneer fiind lider de piață, potrivit companiei.

Producția de cereale a României a scăzut cu 25% în 2015, potrivit datelor Eurostat, la 16,8 milioane de tone, față de peste 22 de milioane de tone anul trecut. Este al doilea cel mai slab an pentru cereale din ultimii cinci, producția fiind puternic afectată de secetă. Potrivit lui Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cea mai mare scădere a fost în cazul porumbului, de de circa 50%. Chiar și zonele cele mai bune au avut producții cu 15-20% mai mici decât anul trecut. Zonele bune au fost cele din sudul țării, respectiv Brăila, Galați, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman. Sistemele de irigat au funcționat, dar pe zone extrem de mici. S-au irigat 130-150.000 de hectare dintr-un total de 10 milioane. În celelalte zone, precum Mol-dova, s-au înregistrat cam 60-70% pier-deri la porumb, iar în Transilvania 50-55%.

Șeful Pioneer spune că în România numai 35-40% din piață este reprezentată de soiurile premium, în timp ce mulți fermieri încă folosesc „porumbul din pătul“ la semănat. Din cele aproape 2,5 milioane de hectare însămânțate cu porumb, 800.000 folosesc sămânță din pătul. Mai mult, din această suprafață, numai 190.000 de hectare sunt irigate. „Comercial vorbind, este mai ușor să vinzi un produs premium de ultimă generație decât unul vechi deoarece vorbim de o productivitate mult mai mare. Din păcate, România este pe ultimul loc în Europa la performanță pe porumb, cu o producție medie de numai 3,4 tone la hectar în 2015.“ Spre comparație, Bulgaria folosește încă din 1996 numai sămânță certificată, iar culturile sunt protejate și de perdele forestiere, care în România lipsesc cu desăvârșire. Aceste perdele permit formarea unui strat de zăpadă peste culturi, care să crească umiditatea din sol. Ungaria obține în medie o producție de porumb de cel puțin 5,4 tone de porumb la hectar, având o producție tehnologică mai bună decât cea a României.