Cronică de film: The Nice Guys

În calitate de regizor, Shane Black surprinde destul de bine starea de spirit a anilor ‘70, oferind o mulțime de detalii spectatorilor. Atmosfera retro iese în evidență chiar din primele secunde, prin fontul titlurilor de deschidere și coloana sonoră specifică vremii. De-a lungul filmului, epoca este evocată prin repere muzicale, detalii de design de producție și de costume sau aluzii la alte filme.

Prima scenă e chiar foarte reușită: un copil se furișează în dormitorul părinților în mijlocul nopții și fură o revistă pentru adulți de sub pat, admirând fata de pe copertă. Imaginea rămâne pe el câteva secunde, sugerând parcă modul în care el se vede întâlnind-o, peste ani, în viața reală.

Combinația dintre actorii principali e potrivită din mai multe puncte de vedere: interpretarea lui Russell Crowe, diferită de cele cu care eram obișnuiți, o completează perfect pe cea a lui Gosling. Cei doi sunt amuzanți și dau o notă de lejeritate filmului, pe alocuri lăsând chiar impresia că improvizează o parte din replici. Partea cea mai bună a filmului este dată însă de dialoguri: aici se vede mâna lui Shane, care livrează replici spumoase de la început până la final.

Altfel, vorbim de un film polițist care se aseamănă într-o oarecare măsură cu The Man from UNCLE; diferența majoră este că nu mai vorbim de spioni, ci de polițiști. Nici măcar de polițiști, ca să fiu mai exact, ci de oameni cu arme. Personajul lui Gosling, Holland March, este un detectiv particular din Los Angeles, iar Jackson Healy (Crowe) este un fel de recuperator. Cei doi își unesc forțele în momentul în care Misty Mountains, o vedetă a industriei pentru adulți, dispare fără urmă. Chiar dacă cei doi așa-ziși eroi ajung la un moment dat implicați în tot felul de conspirații la nivel înalt, scenariul păstrează totuși o doză destul de mare de umor; este, până la urmă, o comedie.

The Nice Guys oferă publicului posibilitatea de a urmări un film care nu este populat cu supereroi și care are principalul obiectiv de a oferi 120 de minute de distracție; în mare măsură reușește acest lucru, drept pentru care îl recomand tuturor celor care vor să mai și râdă în sala de cinema.