Cronică de film: Spionul care se uita în gol

După ce suferă o accidentare care îi pune în pericol cariera, balerina Dominika Egorova (Jennifer Lawrence) trebuie să decidă asupra viitorului său. Câteva cadre mai încolo, Dominika e prinsă într-o lume a spionilor după ce a fost recrutată de un serviciu secret numit Sparrow School. Aici, ea învață cum să-și folosească mintea și corpul ca arme, trecând printr-un pregătire cu multe elemente sadice.

M-a distrat nespus titlul unei cronici din Statele Unite, care compara scenariul pe care s-a bazat Red Sparrow cu cel al unui film porno ieftin. N-aș merge chiar atât de departe, dar scenariștii ar putea să își caute norocul prin alte industrii.

Sunt multe secvențe care ar trebui să explice, cumva, transformarea unei balerine într-un ucigaș cu sânge rece; mă întorc însă la scenariști și mă întreb dacă au citit, vreodată, o carte de spionaj. Sau dacă au văzut vreodată un film pe subiect, având în vedere că exemplele sunt multe și, ocazional, excelente. Personajul interpretat de Jennifer Lawrence traversează pasaje din film fără a avea vreo activitate. Se plimbă de colo-colo, lipsită de expresie sau emoție, dar nu face absolut nimic. Nu știu cum sunt pregătiți spionii, dar cred totuși că cei ajunși pe la școlile de profil învață lucruri ceva mai dinamice.

Regizorul a vrut probabil să prezinte imaginea spionului care nu se sperie de nimic și nu se atașează de nimic, dar a dus conceptul puțin cam departe. Pare că toți s-au molipsit de la Lawrence, senzația fiind că ne uităm la un film cu oameni care au suferit accidente cerebrale în lanț.

Un alt lucru care lipsește cu desăvârșire din film e conflictul  nici nu mai contează între cine, pentru că toate personajele intră în sfera negativă; ca să implici spectatorii, trebuie să le dai ceva sau pe cineva cu care ei să țină. Dacă nu există o astfel de opoziție, nici măcar la nivel moral, oamenii vor ieși din sala de cinematograf ca după un meci de fotbal dintre două echipe de care n-au auzit niciodată.

Ca notă aparte, trebuie să remarc forma slabă prin care trece Jennifer Lawrence. Câștigătoare a unui premiu Oscar, tânăra actriță pare să nu mai știe nici ce roluri să aleagă, nici cum să le joace. Am mai văzut genul ăsta de povești, dar nu-mi aduc aminte de vreuna care să se fi terminat bine; și e păcat, pentru că Lawrence are calități indiscutabile pe care le-a pus la contribuție în producții precum American Hustle, Winter’s Bone sau Silver Linings Playbook.

Revin la Red Sparrow pentru concluzii: nu este un film la care să nu reziști două ore, dar nici două ore în care să îți ții răsuflarea întrebându-te ce urmează. E un film de duminică seară, cum zic eu, când oricum te gândești la ce-ai de făcut în următoarele zile.

Nota: 6/10