CRIZA IMIGRANȚILOR: Croația a anulat blocada de la frontiera cu Serbia, la presiunile Uniunii Europene

“Frontiera a fost deblocată la ora locală 17.00 (18.00, ora României). Toate vehiculele, indiferent de numerele lor de înmatriculare, pot intra în Croația”, a anunțat Ministerul de Interne de la Zagreb.

Devenită o țară de tranzit majoră în Balcani, după ce Budapesta a închis frontiera migranților venind dinspre Serbia, Croația și-a închis săptămâna aceasta frontiera vehiculelor sârbești, în semn de protest față de afluxul de migranți dinspre Serbia.

În fața amplorii pe care a luat-o criza dintre cele două țări – cea mai gravă de la conflictul armat din anii ’90 -, Bruxellesul a somat vineri Zagrebul să prezinte “de urgență clarificări”, îndemnând Croația să revină asupra deciziilor pe care le-a luat.

Comisarul pentru Extinderea UE Johannes Hahn a îndemnat, la rândul său, Zagrebul să-și revizuiască poziția, subliniind într-o vizită la Belgrad că Europa are nevie de “stabilitate” în Balcani, în fața crizei migrației.

La două zile de la summitul excepțional dedicat acestei crize, în care Cei 28 au convenit să consolideze frontierele externe ale UE și să ofere un ajutor umanitar vecinilor lor, fluxul refugiaților care încearcă să ajungă în vestul Europei prin Blacani rămâne important.

Zagrebul a anunțat că a înregistrat 8.500 de noi migranți joi, ridicând la 55.000 numărul celor care au tranzitat țara de când Ungaria și-a închis frontiera cu Serbia, pe 15 septembrie.

Aproape toți migranții care sosesc în Croația trec după aceea în Ungaria, după care ajung, printr-un coridor de facto, la frontiera cu Austria, iar de acolo în Germania.

“Oamenii să fie împiedicați să treacă”

Adeptul unei linii dure, premierul populist ungur Viktor Orban a instalat deja sârmă ghimpată pe o lungime de 41 de kilometri din frontiera cu Croația și a anunțat vineri că vrea să o închidă ermetic împotriva refugiaților.

“Instalarea unei protecții la frontiera cu Serbia a atins obiectivele pe care ni le-am dat. Este de datoria noastră să facem același lucru la frontiera cu Croația”, a declarat el într-o conferință de presă la Viena, unde a fost primit de către cancelarul Werner Faymann.

Orban, care rămâne inflexibil în privința problemei de fond, a subliniat că vrea să obțină, în prealabil, susținerea cât mai multor parteneri internaționali.

El intenționează să se întâlnească cu secretarul general al ONU Ban Ki-moon la New York, săptămâna viitoare, în cadrul Adunării Generale a ONU, și să efectueze vizite “în alte țări”.

“Experiența de la frontiera sârbă arată că este necesar să obținem o susținere înainte să închidem o frontieră”, a recunoscut el.

Această închidere a fost dur denunțată de către numeroase țări, iar imaginile cu migranți blocați de gardul de sârmă ghimpată au făcut înconjurul lumii.

Taxă pe tranzacțiile financiare

Însă un număr tot mai mare de lideri apreciază, în prezent, mai mult sau mai puțin deschis, că Ungaria își îndeplinește rolul de apărătoare a frontierei zonei Schengen, în fața ambiguităților UE și incapacității acesteia de a controla fluxul de migranți care sosesc în Grecia din Turcia.

După liderul CSU – aripa bavareză a formațiunii cancelarului german Angela Merkel -, vicecancelarul conservator austriac Reinhold Mitterlehner și-a exprimat, la rândul său, susținerea față de Orban.

“Viktor Orban nu se înșală prea tare atunci când apreciază că UE trebuie să-i spună ceea ce așteaptă cu adevărat de la el. Trebuie să protejeze frontiera UE? Ori Acordurile de la Dublin sunt caduce? Domnul Orban este primul expus” fluxului migrației, a declarat el pentru cotidianul Die Presse.

Într-o vizită la Beremend, la frontiera dintre Croația și Ungaria, adjunctul secretarului general al ONU Philippe Douste-Blazy a pledat, vineri, pentru introducerea unei taxe europene asupra tranzacțiilor financiare în vederea finanțării găzduirii refugiaților politici și ajutorării țărilor în curs de dezvoltare, de unde sunt originari imigranții economici.

Berlinul a apreciat că 30% dintre persoanele care se declară sirieni la înregistrare – pentru a obține statutul de refugiat în Germania – de fapt nu sunt sirieni.