Criza energetică a declanșat selecția naturală în industria europeană: cine nu se adaptează la prețurile mari și la consumul mai mic de energie, își scoate utilajele din priză și așteaptă ori mila statului, ori vremuri mai bune, ori falimentul

Pentru că energia, mai ales elec­tricitatea și gazele, s-a scumpit mult și rapid, un număr tot mai mare de fabrici își reduc sau chiar opresc producția în economiile mari europene. În Germania, acest lucru a devenit deja o tendință pe care guvernul o consideră „alarmantă“ deoarece reflectă nu doar o restructurare, ci și o ruptură în chiar structura industriei.

Și în Franța companii din industrie cu consum intensiv de energie, cum este pro­ducția de sticlă, au anunțat închiderea fabri­cilor. Cei mai mari producători de zahăr, din contră, vor să grăbească debutul sesonului 2022, dar aceasta de teamă că mai spre iarnă energia va fi raționalizată.

Fabricile europene se adaptează cum pot crizei de energiei și prețurilor în creștere. Unele își diversifică sursele de electricitate, foc și căldură sau își adaptează instalațiile pentru a funcționa cu combustibili alternativi precum păcura.

Mai ales companiile germane din in­dustria chimică sunt nevoite să facă așa din cauza dependenței de gazele rusești, aflate acum în centrul crizei energiei din UE. Însă multe alte fabrici nu au găsit altă soluție decât să scoată utilajele din priză și să stingă furnalele pen­tru a face economie la energie sau în speran­ța că vor veni vremuri mai bune.

În Germania, cea mai puternică asocia­ție de lobby pentru in­dustrie, BDI, a anunțat prin intermediul preșe­din­te­lui Siegfried Russwurm că în acest sector consumul de gaze naturale a scăzut cu 21% în iulie, față de aceeași lună a anului trecut, scrie Financial Times.

„Dar aceasta nu ține de creșterea efi­cienței, ci de un declin dramatic al producției. Nu este vorba de un succes, ci de extinderea unei probleme masive“, a explicat Russwurm. El a precizat că prețul electricității pentru 2023 a depășit 700 de euro pe MWh, nivel de 15 ori mai mare decât cel din ultimii ani. „Pentru multe companii mediul este deja sau va deveni în curând toxic.“ Russwurm a mai spus că problema afectează companii mari și mici deopotrivă, inclusiv celebrele IMM-uri „Mittelstand“, coloana vertebrală a industriei manufacturiere germane. BDI, ca organizație de lobby pentru patronat, emite a­desea avertismente apocalipti­ce în vremuri de criză.

Ministrul economiei Robert Habeck apre­ci­ază că unul din a­vantajele competi­tive ale industriei ger­mane, energia din gazele rusești ieftine, „nu se va în­toarce prea cu­rând, poate nicio­da­tă“. De aceea, unii analiști își pun între­ba­rea dacă nu cumva companiile germane vor pleca din țară în căutare de energie ieftină și își vor lua fabricile cu ele. În Franța, Gazprom a amenințat că va opri exporturile de gaze către compania energetică Engie deoarece acesta nu a plătit.

Moscova a cerut Gazprom să ceară plata în ruble, ceea ce multe state din UE consideră că este un șantaj.

Oficialitățile franceze, ca de altfel și altele din Europa, le-au cerut oa­menilor și com­paniilor să facă economie la gaze și electrici­tate și să se pregătească de posibilitatea rațio­nalizării energiei în sezonul rece. Pro­ducăto­rul francez de sticlă Duralex a anunțat săptă­mâna trecută că își va închide furnalele pe

1 noiembrie pentru cel puțin patru luni din cauza costurilor prea mari cu energia. Angajaților li se va scurta programul de lucru. Cât timp furnalele vor sta oprite, compania va putea vinde din ce are pe stoc.

Premierul Elizabeth Borne a avertizat companiile din industrie că s-ar putea să fie for­țate să reducă consumul de energie la iarnă.

Analiștii spun că și alții vor face ca Duralex. Un exemplu aproape sigur este BAM (Business-Alu Masué), care produce (topește) aluminiu pentru industria auto. Facturile la electricitate ale uzinelor franceze au crescut de 10 ori de la începutul anului.

În Spania, gigantul din industria siderurgică ArcelorMittal a anunțat că din cauza energiei prea scumpe nu va reporni, așa cum plănuia, uzina din Bilbao. De asemenea, producătorul de hârtie Saica își va închide trei din cele patru fabrici pe care le ale în Spania deoarece „gazele s-au scumpit cu 300% în doar opt luni“. Și Michelin și-a pus pe pauză producția acolo, dar și alte companii industriale, precum Pamesa, producător de ceramică, și Ferroglobe, care fabrică aliaje speciale.

Dacă situația continuă așa, mii de oameni vor fi disponibilizați, iar Spania este o economie în care șomajul devine repede o problemă. În Italia, producătorul de ceramică Ceramiche Noi caută soluții pentru a consuma mai puțină energie fără a reduce activitatea. Una este de a modifica programul de lucru astfel încât activitatea cea mai intensă să coincidă cu perioada din zi când consumul de electricitate este cel mai mic, iar prețurile sunt la cota cea mai de jos. Astfel, munca este în toi la primele ore de lumină ale dimineții. Directorii întreprinderii spun că facturile la întreținere au crescut cu 1.000% și de aceea a găsi soluții și a nu sta la mila guvernului este cel mai important pentru afacere.