Criza din Cipru iscă disensiuni la vârful zonei euro

Olandezul a fost criticat de colegi – premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, predecesorul său la șefia Eurogroup, s-a declarat deranjat de o asemenea declarație imprudentă, insistând că nu trebuie să dea impresia că depozitele din băncile europene nu sunt în siguranță. Ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble l-a apărat pe Dijsselbloem, arătând că acesta a fost de fapt prost înțeles, întrucât voia să explice de fapt că nu e treaba contribuabililor să salveze băncile care intră în dificultate. Și Schaeuble însă a dat asigurări că situația din Cipru e una ieșită din comun și care și-a găsit soluția cea mai bună.

Rămân însă tensiuni mocnite între Germania și Luxemburg, întrucât prima dorește ca toate țările care au sectoare bancare supradimensionate (ca în cazul Ciprului) să le restructureze, în timp ce Luxemburgul, unde sectorul bancar reprezintă de 20 de ori PIB, a acuzat “eforturile germane de a domina Europa” (ministrul de externe Jean Asselborn). Împăciuitor, Juncker a explicat că Luxemburgul nu-i ca Ciprul, fiindcă “noi nu atragem aici bani rusești oferind dobânzi enorme”, adăugând însă și că “nu permitem să fie făcute astfel de paralele între Cipru și Luxemburg”.

Conform unui sondaj Reuters în rândul economiștilor, Ciprul n-ar fi ultima țară care are nevoie de un pachet de salvare financiară de la zona euro și FMI. Țările nominalizate în sondaj sunt în primul rând Spania, Slovenia (o altă țară cu sistem bancar supradimensionat), apoi Italia, dar și țări ca Malta, Franța sau Portugalia.