Cristian Păun: Datoria publică a României înseamnă o datorie de 24.000 euro pentru fiecare familie

Fiecare familie din România are în spate o datorie publică de 24.000 de euro, de 100 de ori mai mult decât în 1995, potrivit calculelor lui Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE) București, citate de Ziarul Financiar.

Este un subiect mai puțin abordat, însă deficitele bugetului public, care s-au adunat an de an, au dus datoria publică a României la 130 mld. de euro în noiembrie 2022, ultimele date publice. Datoria este, până la urmă, plătită tot de români.

„În 1995 datoria era de 65 de euro pe cap de locuitor (echivalent – n. red.). În 2021 a ajuns la peste 6.000 de euro. Adică o familie de 2 adulți și 2 copii are o datorie publică astăzi de 24.000 de euro. Deci astăzi trebuie să fii conștient, ca român, că statul ți-a pus în contul de datorii 24.000 de euro. Ai un minus fără să ai străzi, fără să ai spitale, fără să ai școli“, a spus Cristian Păun, la ZF Live.

În aceeași vreme, guvernele ultimilor 25 de ani au plătit dobânzi la datoria publică în valoare de 50 de mld. de euro în total, a mai arătat Păun.

Doar în 2022 guvernul Ciucă a plătit dobânzi în valoare de peste 6 mld. euro (30 mld. lei).

„Am plătit dobânzi la datoria publică din 1995 încoace echivalentul a 50 de mld. de euro, o pătrime din PIB-ul anual al României astăzi. În 2022 am ajuns să cheltuim pe dobânzi, ca procent din PIB, cât jumătate din investiții sau cât toate cheltuielile de capital ale României. Să plătești pe dobânzi mai mult decât pe investiții înseamnă faliment pe termen mediu-lung.“

Datoria publică a României a fost generată de deficitele bugetare, adică de faptul că în cei mai mulți ani guvernele au colectat mai puțin decât au cheltuit.

Astfel, pentru acoperirea nevoilor, statul se împrumută. Nu este rău să te împrumuți, spune Păun, dar este mult mai important pentru ce te împrumuți.

„Noi producem datorie pentru că producem deficite. Dacă ne uităm la aceste date simple, ajungem încet-încet să vedem că aceste deficite sunt produse pentru lucruri care nu contribuie la dezvoltarea României. De aceea nu se văd de multe ori creșterea PIB în buzunarele românilor, confortul sau calitatea vieții lor, pentru că noi producem aceste deficite pentru consum.“