Cristian Bichi, BNR: Banca Centrală Europeană nu propune renunțarea la garantarea depozitelor bancare
Banca Centrală Europeană nu propune renunțarea la garantarea depozitelor bancare, așa cum greșit s-a interpretat în presa din România, menționează Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, într-o postare pe blogul de opinii al băncii centrale.
În data de 8 noiembrie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE), la cererea legiuitorilor europeni, a emis o opinie juridică în legătură cu o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului UE (parte a unui pachet mai larg de inițiative legislative), care aduce o serie de amendamente Directivei privind redresarea și rezoluția bancară („directiva BRR”).
Modificările propuse a fi aduse cadrului european de gestiune a crizelor financiare prevăd, printre altele, armonizarea competențelor autorităților relevante din UE în ceea ce privește utilizarea moratoriilor bancare, pentru a se preveni retragerile masive de depozite („bank runs”). Un moratoriu bancar este un instrument legal care permite unei autorități să suspende anumite obligații contractuale pentru o scurtă perioadă de timp. Propunerile Comisiei Europene au în vedere utilizarea moratoriului bancar, atât în perioada de rezoluție, cât și în perioada premergătoare acesteia, cea de intervenție timpurie, arată Cristian Bichi.
Potrivit oficialului BNR, formularea „exceptarea generală a depozitelor garantate trebuie înlocuită cu scutiri discreționare” nu are nici în clin, nici în mânecă cu o renunțare la garantarea depozitelor. „Propunerea de directivă anterior amintită, elaborată de Comisia Europeană și aflată în discuția Consiliului UE și Parlamentului European (co-legiuitori europeni), contine prevederi precise prind condițiile de declanșare a instrumentului moratoriu, durata și sfera sa de aplicare. Depozitele acoperite nu fac însă obiectul acestui instrument. Prin urmare, exceptarea generală a depozitelor precizată în opinia BCE nu este de la garantarea depozitelor, ci de la intrarea acestora sub incidența moratoriului”.
Cristian Bichi mai notează: „BCE consideră că depozitele acoperite ar trebui să fie incluse în moratoriul pre-rezolutie, dar o astfel de măsură ar trebui însoțită de o anumită flexibilitate. Într-o astfel de abordare, pe perioada de câteva zile a moratoriului, autoritățile vor trebui totuși să permită persoanelor având depozite acoperite să retragă sume limitate de bani compatibile cu nivelul de protecție stabilit de Directiva privind schemele de garantare a depozitelor. Rezultă evident din propunerea BCE, că nimeni nu se va atinge de plafonul de garantare de 100.000 de euro”.
Mai mult, „BCE solicită să fie incluse măsuri de salvgardare pentru protejarea drepturilor deponenților, cum ar fi comunicarea clară a momentului când accesul (n.n. deplin) la depozite va fi restabilit. Deci garantarea depozitelor va rămâne în vigoare”, menționează Cristian Bichi. El mai precizează că propunerea instituției europene are „un caracter exploratoriu”, fiind necesar să se studieze în continuare implicațiile juridice ale acesteia. „Potrivit BCE, propunerea sa s-ar putea dovedi a nu fi utilă (și deci, logic, ar trebui să se renunțe la ea) dacă introducerea de restricții temporare asupra mișcării depozitelor acoperite ar putea duce la considerarea acestora din urmă ca indisponibile, conform legislatiei privind protecția depozitelor. Într-o astfel de situație, s-ar declanșa automat plata depozitelor acoperite, ceea ce ar fi de natură să îngreuneze găsirea de soluții pentru problemele instituției de credit respective”, mai arată oficialul BNR.
În opinia lui Cristian Bichi, mai trebuie subliniat că, pentru a fi preluată în textul directivei, propunerea BCE ar trebui să fie însușită de co-legiuitorii europeni: Consiliul UE și Parlamentul European. „Aflat într-o etapă mai avansată de legiferare, Consiliul UE a propus recent ca depozitele acoperite să nu intre în sfera de cuprindere a moratoriului pre-rezoluție. În perioada imediat următoare, vom afla și poziția celuilalt legiuitor european, care pare a fi în consonanță cu Consiliul UE”, conchide consilierul guvernatorului.