Creșterile salariale au oprit migrația externă. Un instalator din București: „Am salariul de 4.800 – 5.000 de lei net și mai fac pe lângă 1.500- 2.000 de lei. De ce să plec în altă țară?“

♦ Veniturile muncitorilor calificați din construcții încep să le echivaleze pe cele din străinătate în orașele mari din România ♦ În București un instalator ajunge la 5.000 de lei net pe lună; salariul mediu din construcții la nivel național a ajuns la aproape 3.400 de lei net l Un antreprenor din construcții: „Când s-a dat Ordonanța 114, am prins curaj să îmi dezvolt afacerea. Știam că pot plăti oamenii mai bine și am crescut de la 200 la 700 de angajați în câteva luni“.

Creșterea salariilor din construcții, odată cu apli­carea facilităților fis­cale pentru acest sector începând cu anul 2019, a condus la o reducere a feno­menului migrației externe în acest domeniu.

„Lucrez pe un șantier mare din București, program de 9 ore pe zi, și ajung la 4.800 – 5.000 de lei net pe lună. Cu ce mai fac pe lângă, mai iau 1.500- 2.000 de lei pe lună. Nevasta mea ia și ea 3.500 de lei. De ce să mai plec în străinătate, să stau departe de familie, în casă cu cine știe cine, dacă eu pot câștiga la fel aici?“, spune un instalator în vârstă de 50 de ani din București, care a adăugat că mai are colegi care au renunțat să plece la muncă în străinătate odată cu creșterea salariilor. Într-adevăr, salariul mediu din construcții a crescut cu aproape 50% în 2019 prin comparație cu anul 2018, ca urmare a aplicării Ordonanței 114/2018 care și-a produs efectele în 2019 și care a acordat diverse facilități fiscale com­paniilor de construcții. Acor­darea acestor facilități a fost condițio­nată de o creștere a salariului minim din acest sector la 3.000 de lei brut pe lună (circa 2.400 de lei net), cu aproape o treime mai mult decât era salariul minim la nivel național la acea vreme.

Prin urmare, dacă în 2018, înainte de aceste prevederi, un angajat din cons­trucții câștiga mai puțin de 2.000 de lei net pe lună (adică 75% din sa­lariul mediu net la nivel național la acea vreme), în august 2021 salariul me­diu din construcții a ajuns la aproa­pe 3.400 de lei net pe lună (repre­zen­tând 96% din salariul mediu la nivel națio­nal). În plus, în orașele mari, an­ga­jații din construcții primesc sa­larii cu mult peste media pe economie.

„Salariile sunt mari și muncitorii nu mai pleacă. În funcție de orele suplimentare, un muncitor câștigă în București între 4.000 și 6.000 de lei net (800-1.000 de euro – n.red.). În străinătate ar câștiga între 1.200 și 2.000 de euro pe lună, din care își achită cheltuielile de masă, cazare și transport și dorm în case cu alte persoane, departe de familie. Odată cu această ordonanță am putut să creștem salariile și oamenii nu mai pleacă“, a explicat Daniel Pițurlea, președinte și CEO al grupului de construcții Concelex.

Acordarea facilităților fiscale din construcții a condus la o creștere a nu­mărului de angajați din acest sec­tor, puternic afectat de migrația exter­nă, dar guvernul vrea să elimine aceste scutiri de taxe în contextul im­ple­mentării așteptatului PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență.

Antreprenorii din acest sector susțin că o astfel de măsură ar afecta grav sectorul, care are deja cheltuieli mai mari din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții.

„Când s-a dat ordonanța 114, eu am prins curaj să îmi dezvolt afacerea. Știam că pot plăti oamenii mai bine și am crescut de la 200 la 700 de angajați în câteva luni. Iar beneficiile pentru stat s-au văzut: în 3-4 luni au crescut taxele plătite de firmele de construcții către stat cu 40%, în domeniu s-au angajat mai mulți oameni, a crescut salariul minim, s-a albit economia. Ca o părere personală, cred că și alte sectoare – cum sunt agricultura și transporturile – ar trebui să beneficieze de astfel de facilități, pentru a rezolva problema deficitului de personal“, a mai spus Daniel Pițurlea de la Concelex.

Construcțiile, sector în care lucrează 430.000 de angajați, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, au avut o contribuție de 6,6% la formarea PIB-ului în 2020. Deși migrația externă a angajaților din acest sector s-a temperat, nu există date oficiale care să confirme acest fenomen (la fel cum nu există date exacte a numărului de români care vin sau care pleacă anual la muncă în străinătate), angajatorii se confruntă cu deficit de personal, dar și cu un fenomen de îmbătrânire a forței de muncă. Prin urmare, suplimentează nevoia de personal cu muncitori din state non-UE.

„Din păcate tinerii nu vor să lucreze în acest domeniu, nu le place, e greu, se stă în frig, în noroi, în ploaie. Majoritatea muncitorilor noștri au peste 45 de ani. Am adus angajați din alte state, avem vreo 100 din Vietnam,  vreo 16 din Uganda și 40- 50 din Republica Moldova. Cheltuiala noastră cu ei e undeva la 1.400- 1.500 de euro pe lună pentru fiecare și include masă, cazare, transport și, când e nevoie, ne asigurăm că ajung la medic dacă se îmbolnăvesc“, a mai spus Daniel Pițurlea.