Home Actualitate Creșterea fulgerătoare a datoriei extern...
Actualitate

Creșterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro. Unii bancheri internaționali au luat România în vizor

Creșterea rapidă și consistentă a datoriei externe și deficitele mari, fiscale și de cont curent, determină unii bancheri inter­na­ționali să ia din nou Ro­mânia în vizor. Banca japoneză de in­vestiții Nomura a inclus recent România printre ță­rile emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză a cursurilor de schimb va­lutar, ală­turi de Egipt, Turcia și Sri Lanka

Creșterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro. Unii bancheri internaționali au luat România în vizor
Creșterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro. Unii bancheri internaționali au luat România în vizor · Foto: Business Magazin

♦ În patru ani, datoria externă totală a crescut cu 36 mld. euro, la 134 mld. euro, rezervele valutare au un plus de 10 mld. euro, la 41 mld. euro, iar exporturile au crescut cu doar 5 mld. euro, la 73 mld. euro ♦ Datoria externă totală este aproape dublă față de exporturi și triplă față de rezervele valutare ♦ În cazul datoriei externe pe termen scurt, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

Creșterea rapidă și consistentă a datoriei externe și deficitele mari, fiscale și de cont curent, determină unii bancheri inter­na­ționali să ia din nou Ro­mânia în vizor. Banca japoneză de in­vestiții Nomura a inclus recent România printre ță­rile emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză a cursurilor de schimb va­lutar, ală­turi de Egipt, Turcia și Sri Lanka. Analiza Nomura a luat în calcul in­dicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută și importuri și indicii bursieri.

Concret, Nomura susține că România are datorie externă mare pe termen scurt, re­zerve mici de valută și deficite fiscale și de cont curent semnificative, conform rapor­tului gigantului japonez citat de CNBC.

„Rolul analiștilor este să facă analize. Rolul nostru este să nu lăsăm să se împli­nească prognozele negative legate de România. Rezervele internaționale, valu­tare și de aur, sunt pe deplin adecvate situa­ției actuale a României“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Analizând evoluția cifrelor din ultimii ani se observă că datoria externă totală a României a crescut în patru ani cu 36 mld. euro, până la 134 mld. euro, rezervele valutare s-au majorat doar cu 10 mld. euro, la 41 mld. euro, în timp ce exporturile, sursă de venituri în valută, au un plus de doar 5 mld. euro în patru ani, urmând să ajungă la 73 mld. euro în 2021, potrivit estimărilor.

În cazul datoriei externe pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

O problemă este că datoria externă totală a accelerat în ultimii ani și a ajuns aproape dublă față de nivelul exporturilor anuale care reprezintă o sursă de venituri în valută.  Față de rezervele valutare, datoria externă totală este mai mult decât triplă.

Un alt indicator important este și datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârșitul anului 2008 și care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci și companiile private și care trebuie returnate în 12 luni. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, la valoarea reziduală, cu rezervele valutare este de circa 90%.

Raportul dintre datoria externă pe termen scurt și rezerva de valută ajunsese la un vârf de 90% în noiembrie 2008, când analiștii străini avertizau că BNR ar risca să își epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieșirile de valută, în eventualitatea unei sistări a finanțării străine. Acest scenariu i-a speriat atunci pe investitori, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului.

Turcia, o altă țară inclusă de Nomura în categoria țărilor emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză valutară, chiar se confruntă cu o astfel de criză având în vedere că lira turcească a înregistrat o prăbușire în ultimele zile, după ce președintele țării Recep Tayyip Erdogan a lăudat recenta reducere de dobânzi operată de banca centrală și a declarat că țara sa poartă un „război economic de independență, potrivit Financial Times. În acest an, lira turcească s-a depreciat cu 40% în raport cu dolarul.

În România, cursul de schimb leu/euro a avut pe parcursul acestui an o evoluție fluctuantă, cu unele episoade de depreciere, însă comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020 deprecierea acumulată în 2021 este de doar 1,6%.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună