Poate nu mai cresc salariile dar, atâta timp cât nu scad și în valoare nominală (pentru că în valoare reală s-au redus), lumea va face față încă șase luni recesiunii cu care se confruntă economia. Să vedem însă dacă economia își va reveni din a doua parte a anului

Economia României nu este în cea mai bună formă, companiile de toate tipurile – și mari, și mijlocii, și mici, și micro -, marii retaileri, mallurile și magazinele stradale, jucătorii din online, restaurantele și cafenelele simt pe pielea lor scăderea puterii de cumpărare a clienților și recesiunea care s-a instalat în economie și în business începând din toamna anului trecut, odată cu creșterea taxelor și apariției retoricii de criză.

Chiar și Petrom, cea mai mare companie din România, simte scăderea vânzărilor din benzinării, iar Alina Popa, directorul financiar (CFO), spune că cea mai bună variantă pentru acest an este stagnarea, adică menținerea la același nivel al vânzărilor de carburanți.

Fady Chreih, directorul executiv (CEO) al rețelei de sănătate Regina Maria, spune că recesiunea a început să o simtă din septembrie, când companiile nu au mai făcut angajări (și implicit abonamente de sănătate), iar unele chiar au început să facă restructurări.

Conform raportului PwC CEO Survey 2026, optimismul directorilor generali din România este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, iar Daniel Anghel, country managing partner PwC România, spune că se constată un pesimism rațional, iar directorii generali nu mai privesc viitorul cu un entuziasm necondiționat, ci prin prisma unei evaluări lucide a situației economice și fiscal-bugetare din țară, a riscurilor geopolitice internaționale și a transformării digitale accelerate.

Doar unu din patru CEO din România, adică numai 25%, se declară încrezători în creșterea veniturilor companiei în următorii ani.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, recunoaște că economia este în recesiune, iar în prima parte a anului nu prea sunt așteptări de revenire.

Situația economică este așteptată să se schimbe din a doua parte a anului, odată cu scăderea inflației de la 9% acum la 3-4%, scăderea dobânzilor și cu creșterea salariului minim pe economie, care ar putea să mai miște în sus piața salariilor, care stagnează.

Dar acest scenariu era valabil înainte de începerea războiului din Iran, extinderea lui în Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la petrol și gaze, o creștere care va duce la reinflamarea inflației în următoarele luni.

Conform datelor actualizate de Statistică, economia României a crescut anul trecut cu 0,7% (pentru cei care se uită la Viktor Orban ca la un lider adevărat, Ungaria a crescut cu numai 0,4% anul trecut) din agricultură, din IT&C, construcții și din impozite. Industria, intermedierea financiară și imobiliară au stagnat.

Nu știu câte investiții vor veni în urma planulului de relansare economică anunțat de premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, dar știu că economia are nevoie de mai multe măsuri pe termen scurt pentru a mișca banii din portofelele consumatorilor și din conturile companiilor pentru a ieși din recesiunea de acum, ca să nu ajungem să intrăm într-o criză economică.

Deși suntem în recesiune de mai bine de șase luni de zile, poate chiar din 2024, conform datelor statistice revizuite, salariile au crescut în valoare nominală, ceea ce a mai temperat din scăderea consumului.

În 2025 salariul mediu a urcat la 5.914 lei, adică 1.160 de euro, în creștere cu 4,8% în valoare nominală.

Dacă luăm în considerare inflația de anul trecut, de 9,8%, salariul mediu în lei a scăzut în termen reali cu 5% și a stagnat în euro.

În criza de acum 15 ani, din perioada 2009-2012, salariile au scăzut în valoare nominală, atât în sectorul privat cât și în sectorul de stat (probabil că vă amintiți de scăderea salariilor la stat cu 25% operată de Băsescu/Boc).

Acum, companiile private, în marea lor majoritate, nu s-au atins de salarii, chiar dacă vânzările/afacerile au început să stagneze, iar reducerile de personal, dacă sunt, sunt încă la un nivel redus.

Pe piața muncii nu sunt mari speranțe în acest an de creșteri salariale și de angajări, dar atâta timp cât salariile nu scad în valoare nominală și nu se fac disponibilizări masive, lumea poate face față acestei recesiuni tehnice – trimestrul 3 și trimestrul 4 din 2025 au fost pe minus – care se va extinde și în prima parte a anului acesta.

Vom vedea după T1/T2 cum stau companiile, cum stau angajații, cum stă lumea și mai ales dacă economia poate să-și revină din a doua parte a anului, dacă firmele și consumatorii, adică populația, își schimbă sentimentul de neîncredere din acest moment.