Cresc ratele la bancă pentru creditele ipotecare și de consum: IRCC, dobânda de referință pentru aceste împrumuturi, a urcat de la 1,17% la 1,86%, iar acesta este primul pas dintr-o creștere mai mare care va urma în următoarele trimestre

IRCC, dobânda de referință pentru credite, a urcat la de la 1,17% la 1,86%, potrivit indicelui publicat trimestrial de BNR, iar acesta este primul pas dintr-o creștere mai mare care va urma în următoarele trimestre. 

Dobânzile au început să crească puternic după creșterea inflației și războiul din Ucraina. BNR deja a majorat dobânda de politică monetară la 2,5%, în condițiile în care inflația oficială, calculată pentru luna februarie, era deja de 8,53%, estimările fiind de creștere. 

Dacă la începutul anului Robor la 3 luni era 3,02%, dobânda anunțată de BNR la 31 martie era de 4,60%, o creștere de peste 50%.  

Indicele IRCC este calculat ca medie zilnică pe baza dobânzilor aferente tu­turor tranzacțiilor inter­ban­care. Diferența între ROBOR și dobânda la tranzacțiile interbancare, pe baza cărora se calculează indicele IRCC constă în faptul că ROBOR este o medie aritmetică a dobânzilor afișate de bănci pe când IRCC este o medie ponderată a tranzacțiilor.

IRCC a fost introdus în luna mai a anului 2019 pentru a reflecta mai bine situațiile de pe piața bancară.

Să vă pregătiți: De vineri începe prima majorare, dintr-o lungă serie de creșteri care nu știm unde se va opri, a ratelor la bancă, iar cel mai mult se va vedea la creditele ipotecare luate atunci când dobânzile erau mici. Dacă acum ai nevoie de o creștere de 4% a unui salariu mediu, din toamnă vei avea nevoie de o creștere de 16% ca să plătești rata

De vineri, 1 aprilie, IRCC – indicatorul de referință pentru creditele ipotecare și de consum luate de populație – va înregistra prima creștere mai substanțială, ceea ce va aduce majorarea semnificativă a ratelor la bancă.

Cel puțin petru creditele ipotecare luate în anii anteriori, când dobânzile erau mici, această creștere se va vedea cel mai bine și va începe să usture. Acum IRCC este de 1,17%, nivel care a luat în calcul tranzacțiile de pe piața monetară interbancară din T3/2021, când încă era liniște.

IRCC are un decalaj de șase luni, luând în considerare tranzacțiile înregistrate anterior.

De la 1 aprilie, IRCC va lua în considerare tranzacțiile efectiv realizate în T4/2021, atunci când dobânzile au început să crească din cauza creșterii inflației.

Încă nu apăruse războiul din Ucraina.

Pe baza informațiilor publicate zilnic de BNR, dacă nu am greșit la calcule, IRCC va fi stabilit la 1,8%, iar această valoare va sta la baza calculării plății ratelor la bancă în Trimestul II din 2022.

Spre exemplu, la un credit ipotecar dobânda este stabilită luându-se în considerare IRCC plus 2 puncte procentuale.

La un calcul sumar, pentru un credit ipotecar de 300.000 de lei, adică 60.000 de euro, pe 30 de ani, rata la bancă acum este de 1.625 de lei (833 de lei principal, plus 792 de lei dobâda). De la 1 aprilie rata la bancă crește la 1.783 de lei (833 de lei principal, plus 950 de lei dobânda), adică o creștere de 158 de lei pe lună, timp de trei luni. Problema este că IRCC va crește apoi accelerat din T3, care are la bază tranzacțiile din T1. IRCC va crește și mai mult, iar în T4 se va duce la 3,5%, ceea ce va însemna o creștere substanțială a ratei la 2.208 lei.

Dacă acum ai nevoie de o creștere a salariului mediu – 3.600 de lei – de 4% pentru a putea plăti creșterea ratei, în viitor vei avea nevoie de o creștere a salariului mediu de 16% pentru a putea plăti noua rată.

Acestea sunt niște calcule sumare, dar care arată cât va crește rata la bancă.

Săptămâna următoare, pe 5 aprilie, BNR va avea o nouă ședință de politică monetară, unde analiștii se așteaptă să majoreze dobânda de la 2,5% la 3%, pentru a pregăti terenul pentru perioada în care va încerca să preia controlul inflației. Acum, inflația în România, ca de altfel peste tot în lume, este determinată de explozia prețurilor la energie și de creșterea prețurilor la materiile prime agricole.

La noi, 80% din creșterea inflației are la bază creșterea prețurilor enegiei, dar care, prin plafonarea decisă de guvern, va tempera și creșterea inflației. Dar și așa inflația va rămâne la 9% dacă nu chiar peste, pentru că guvernul nu poate să plafoneze toate prețurile produselor și serviciilor care au început să crească din cauza majorării prețurilor materiilor prime.

În jurul nostru, Ungaria a ridicat dobânda de referință la 4,4%, iar Polonia are o dobândă de politică monetară de 3,5%. Pe piața interbancară, ROBOR la trei luni, celălalt indicator folosit pentru creditele de consum și ipotecare luate înainte de apariția IRCC-ului – 2018 -, este cotat la 4,56%, dar tranzacțiile efective în piață sunt făcute la o dobândă de 3,5%. ROBOR este mai degrabă un indicator de percepție, care anticipează ceea ce se va întâmpla. Chiar dacă băncile cotează între ele aceste date, tranzacțiile efective la aceste dobânzi sunt minime sau chiar deloc. Istoric, ROBOR are un punct procentual peste tranzacțiile din piață. De aceea PSD a introdus IIRCC acum patru ani.

Pe piața titlurilor de stat, randamentele s-au mai stabilizat după ce BNR a început din nou să cumpere titluri de stat pe 9 martie pentru a detensiona piața, care înregistra o diferență mare între cotațiile de cumpărare și cele de vânzare de titluri de stat. La titlurile pe 10 ani, un indicator de referință, randamentul a fost cotat la 6,25% după ce, pe 8 martie, se situa la 6,75%, un nivel care a fost considerat de Banca Națională destul de periculos, care amenința finanțarea bugetului de stat la dobânzi mai rezonabile. Și așa Ministerul Finanțelor se împrumută greu, fiind nevoit să ofere randamente de 6,2% ca să atragă investitori.

Problema este că nimeni nu știe unde se va duce inflația, mai ales că acest conflict din Ucraina, care a aruncat în aer toate piețele de materii prime, pare că se va prelungi destul de mult. Sancțiunile lumii occidentale împotriva Rusiei afectează pe toată lumea – și pe francezi, și pe nemți, și pe americani, și pe români, nu numai pe ruși.

Prețurile actuale la petrol, peste 100 $/barilul, sau la gaze nu pot fi preluate atât de ușor în producție, iar ulterior să fie transmise consumatorului final.

Pe piața occidentală, Fed – banca centrală a SUA – a ridicat dobânda la 0,5%, dar a anunțat că va opera cel puțin cinci creșteri de dobândă, în încercarea de a prelua controlul inflației.

În Europa BCE încă nu a început procesul de creștere a dobânzilor, dar se pregătește.

În tot acest tablou de război, cursul valutar leu/euro este ireal de stabil. Dacă pe 24 februarie, cu o zi înainte de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, BNR a dat un curs de 4,9489 lei/euro, vineri cursul avea aceeași cotație. BNR a anunțat că urmărește stabilitatea cursului valutar, dar nici chiar așa.

Forintul ungar a scăzut cu 5,4% în ultima lună, de la începutul războiului, în timp ce zlotul polonez a scăzut cu 2,3%. Rubla a scăzut cu 24%. Dolarul a crescut cu 1,57%, iar francul elvețian cu 1,23%.

Nimeni nu știe când se va termina războiul din Ucraina și mai ales cum, dar certitudinea creșterii dobânzilor este clară.

De la 1 aprilie să vă uitați la noile rate de plată pentru creditele de la bancă. Din păcate este prima creștere dintr-un viitor șir de creșteri.