COVER STORY BM 2019: Johan Meyer, Fondul Proprietatea: „Să vin la București a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o”

„Am multe lucruri pentru care să fiu recunoscător, printre acestea numărându-se și faptul că am lucrat alături de Mark Mobius, care mi-a asigurat începuturile în industria de investiții, m-a inspirat să pun întrebări și să aflu mai multe despre orice oportunitate care mi-a ieșit în cale”, își începe discursul Johan Meyer, executivul care conduce Fondul Proprietatea și sucursala de la București a Franklin Templeton, în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO la care a participat.
Originar din Africa de Sud, se autodeclară norocos, mai cu seamă datorită mentorilor pe care i-a avut, iar alături de celebritatea din industria investițiilor Mark Mobius, un rol important în acest sens l-au avut părinții săi, despre care spune că „au setat un foarte bun exemplu asupra modului în care să mă port cu oamenii și să abordez viața”. Un altul a fost liderul politic Nelson Mandela, pe care îl consideră „un exemplu pentru cum să duci o viață modestă, cum să ierți și să fii un lider foarte puternic în același timp”.
Meyer este responsabil de administrarea activelor de 2,5 miliarde de dolari ale Fondului Proprietatea, cu o capitalizare de piață de peste 1,8 miliarde de dolari și care investește în prezent în cele mai profitabile și mari companii din România, printre care se numără Hidroelectrica, OMV Petrom, Aeroporturi București, Portul Constanța și Salrom. Per total, portofoliul Fondului Proprietatea include în prezent participații în 34 de companii (7 listate și 27 nelistate), o combinație de entități private și controlate de stat, oferind expunere către sectoare precum energia, infrastructura sau materiile prime.
Johan Meyer vine, mai exact, din micul oraș Benoni. „Probabil că niciunul dintre voi nu știe unde se află acesta, dar vă voi da un punct de reper: este același oraș în care a copilărit actrița Charlize Theron – nu am cunoscut-o niciodată însă”, glumește el. După ce a terminat școala în Benoni, s-a înscris la Universitatea din Pretoria, aflată la aproximativ 40 de kilometri nord de Johannesburg. Acolo, a început să studieze contabilitatea, dar în scurt timp a ajuns la concluzia că nu acela va fi domeniul în care își va dezvolta cariera, astfel că s-a orientat înspre economie. „După ce mi-am terminat studiile de economie, m-am gândit să aplic pentru mai multe locuri de muncă, printre care cel de analist asistent la Franklin Templeton.”
Angajat în cadrul companiei globale de management al investițiilor de peste 15 ani și jumătate, Johan Meyer își amintește detaliat momentul în care și-a început parcursul în aceasta: „M-am alăturat companiei într-o zi nu foarte norocoasă, era vineri 13, februarie, și încă după prima zi m-am întrebat cum voi reuși vreodată să înțeleg toate acele raporturi și  terminologia specifică industriei de investiții. Datorită unor mentori foarte buni și cu multă răbdare și dedicare, 15 ani mai târziu sunt în aceeași companie; am trecut prin mai multe etape de evoluție”.
Mărturisește că, atunci când a văzut anunțul, nici măcar nu auzise de compania care își deschisese în 1995 unul dintre primele birouri în Johannesburg. S-a pregătit pentru interviu, s-a documentat în legătură cu organizația și modul în care operează, dar a căutat informații și despre persoana care îl va intervieva, care s-a dovedit a fi Mark Mobius. De altfel, spune el, aceasta a fost una dintre principalele lecții pe care le-a învățat în cariera sa: să fie cât de pregătit se poate pentru orice se poate ivi pe parcurs. „Eram capabil să port o discuție inteligentă cu Mark și viitorii mei colegi la vremea respectivă despre oportunități de investiții și despre mediul politic din Africa de Sud, ceea ce m-a ajutat să îmi asigur jobul respectiv.” Totuși, își amintește că la întrebarea „Ce ai face la jobul tău ideal?” din cadrul interviului a răspuns, după cum își amintește acum amuzat, că i-ar plăcea să joace golf. „Acesta nu este răspunsul la care mă așteptam”, i-a spus Mobius. Discuțiile cu managerul de fond renumit pentru pionieratul său în piețele emergente, au continuat pe parcursul aproape al întregii sale cariere, în contextul în care a avut ocazia să lucreze cu el până în 2018, când acest guru al investițiilor a părăsit Franklin Templeton. „A fost o plăcere absolută să lucrez cu el timp de atât de mulți ani, am învățat foarte mult astfel.”
După primul său post, a evoluat constant, ajungând ulterior manager de portofoliu. Anul 2008 l-a găsit în echipa dedicată piețelor emergente a Franklin Templeton care a lansat și administrat Templeton Frontier Markets Fund (FTIF) pentru businessul piețelor emergente. Au construit acest business pentru o perioadă de câțiva ani – iar Meyer își amintește că la acel moment era cel mai mare business de investiții la nivel global dedicat piețelor de frontieră. „Aveam câteva miliarde de dolari de administrat într-un mediu plin de provocări. Desigur, piețele de frontieră sunt foarte răspândite, așadar, ca parte din această responsibilitate la munca mea din Franklin Templeton în perioada respectivă, trebuia să călătoresc în toată lumea. Cred că am vizitat peste 50 de țări – multe dintre acestea în Asia, Africa, America Latină și, desigur, Europa.”
Prima dată când a venit în România era în 2010, la scurt timp după ce Franklin Templeton a primit mandatul de a administra Fondul Proprietatea. „Am petrecut aici două săptămâni într-o perioadă de frumoasă vară românească”, rememorează Meyer primul contact pe care l-a avut cu piața locală, într-un moment în care habar nu avea că, la câțiva ani după aceea, va ajunge să trăiască aici. A luat decizia de a veni în România în 2016, iar acum, uitându-se în urmă, spune că aceasta a fost cea mai bună din viața sa.
„La momentul acela, aveam deja 12 ani la Franklin Templeton în Africa de Sud, aveam un birou mic, cred că eram în jur de 10 oameni, și în acel punct am simțit că mi-am atins deja potențialul – fiecare mișcare de acolo însemna că trebuie să mă uit înspre un alt angajator. Franklin Templeton este o organizație mare, internațională, astfel s-a ivit oportunitatea de a veni în România.” Își amintește în detaliu discuția pe care a avut-o cu soția sa la vremea respectivă: „Aveam trei copii mici, știam că va fi greu, dar, în același timp, mă cunoșteam și știam că voi regreta mereu dacă nu voi încerca”. Chiar dacă soția sa, dar și el erau stresați de ideea de a veni într-o piață cu totul necunoscută, în celălalt capăt al lumii – mai ales în contextul în care abia își cumpăraseră o casă în Cape Town, iar cel mai mare dintre copii începuse deja școala acolo – „trei ani mai târziu pot să vă spun cu sinceritate că nu regret nicio secundă faptul că am luat decizia să vin aici”.
În continuare, consideră că piața locală este una cu un imens potențial de creștere. „Aveți aici o rată a șomajului foarte scăzută, de 3,8%, iar venind din Africa de Sud, unde rata șomajului este de 30%, vorbim despre o diferență uriașă. Oamenii de aici sunt activi, își dedică timpul în folosul productivității, au bani de cheltuit – pentru ei înșiși, pentru familiile lor, pentru dezvoltarea unor afaceri în creștere, ceea ce cred că este extrem de important”. Pe de altă parte, mediul care îi înconjoară nu este unul care să îi încurajeze să dezvolte acele afaceri. „Una dintre frustrările pe care eu le-am avut în ceea ce privește investițiile din portofoliul Fondului Proprietatea se leagă de schimbările de legislație frecvente; este prea multă birocrație, care face foarte dificil, nu doar pentru marile companii, ci și pentru antreprenorii mai mici, să dezvolte afaceri, să investească în ele, să le permită să înflorească. Cred că unul dintre elementele cheie care trebuie adresat este această lipsă de stabilitate, de predictibilitate”, consideră Meyer.
Apoi, o altă provocare se leagă de sporul negativ al populației, cauzat și de continuarea tendinței de emigrare a oamenilor: „Cred că trebuie să facem mai multe pentru a-i încuraja pe oameni să stea aici în primul rând pentru a-și crește familiile și afacerile, apoi mai sunt lucruri de făcut pentru a-i încuraja pe românii care s-au mutat în străinătate să se întoarcă”.
Pe de altă parte, oportunitățile sunt create de românii pe care îi descrie drept „educați, motivați și foarte orientați înspre antreprenoriat”. Spune că a observat aceste calități deopotrivă la colegii săi din Franklin Templeton în România, dar și în alte sectoare de business sau vorbind pur și simplu cu șoferi de Uber sau Black Cab: „Mulți par să aibă activități secundare față de activitatea lor principală; este incredibil că oamenii sunt satisfăcuți de ceea ce fac, dar caută mereu îmbunătățiri, cred că asta este specific românilor și cred că este absolut minunat”.
Concluzionează: „Dacă mă uit la oamenii de aici și la oportunitățile care există în domenii precum IT, al resurselor naturale, energiei și chiar și al resurselor minerale, unde România este extrem de bogată, observ multe oportunități care pot fi realizate, țara nu operează la un nivel aflat nici măcar aproape de potențialul maxim; din nefericire, birocrația stă în calea atingerii acestui potențial”. Iar dacă ar fi pus în situția de a lua o decizie pentru România, spune că prioritatea lui ar fi: „Să creez un mediu unde regulile jocului sunt clare și oferă jucătorilor putere în mod egal, indiferent cine sunt ei și în ce domeniu de activitate lucrează”. Regulile pot, evident, să fie schimbate dacă o schimbare se dovedește a fi benefică, dar cu analize corecte asupra impactului și consultări potrivite pentru a înțelege care va fi exact rezultatul acestor schimbări. Așadar, Johan Meyer consideră necesară realizarea unui teren de joc egal pentru toți jucătorii: „Trebuie să creezi un mediu de afaceri în care oamenii să știe că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, fără avertisment”. Or pentru Fondul Proprietatea, stabilitatea este un element cheie când vine vorba despre investițiile viitoare. „Pentru Fondul Proprietatea, care este un fond de 2,5 miliarde de dolari, orice investiție care ar putea ajuta la dezvoltarea acestuia trebuie să fie destul de mare – vizăm creșterea și modul în care acea creștere ar putea fi realizată peste ani”, răspunde Johan Meyer întrebat în ce companii ar putea să investească Fondul Proprietatea pe piața locală. Spune că le-au fost prezentate mai multe oportunități „interesante” de investiții – în IT, în agricultură, în energie, dar în contextul în care fondul tranzacționează la un discount față de valoarea activelor nete (VAN), preferă să utilizeze cash-ul pentru a face returnări de capital către acționari – este dificil pentru ei să justifice orice investiție. „Lucrăm mult în direcția reducerii discountului, astfel încât să avem o poziție din care să facem acest tip de investiții – luăm în considerare tot ce vine pe birourile noastre, indiferent că vorbim despre o companie deținută de stat sau de un antreprenor, dar, în mod evident, acestea trebuie să satisfacă cerințele de investiții ale fondului și criteriile și obiectivele. Nu suntem acolo încă, dar lucrăm în această direcție.”
Johan Meyer reamintește că portofoliul Fondului Proprietatea nu este unul construit, ci asamblat de către guvernul român în 2005. „Succesul nostru din ultimul deceniu a constat în reformarea afacerilor pe care le-am moștenit din portofoliu: în urmă cu cinci ani, Hidroelectrica era în insolvență, iar acum este una dintre cele mai profitabile afaceri din România, contribuind enorm la bugetul statului prin dividende, dividende speciale, impozite și contribuții. Cred cu tărie că fără implicarea Fondului Proprietatea și a Franklin Templeton în susținerea unor standarde adecvate de guvernanță corporativă – iar Hidrolectrica este doar un exemplu – situația ar fi fost foarte diferită.”
Posibila listare a „perlei energiei românești” ar putea schimba, potrivit lui Meyer, întreg portofoliul Fondului Proprietatea, dar și piața românească. „Dacă Hidrolectrica se va lista, va schimba întregul portofoliu, de la 70% nelistat la 70% listat, ceea ce înseamnă că, dintr-o dată, nu va exista niciun motiv pentru fond să continue să tranzacționeze la discounturi atât de mari față de VAN.” Astfel, lucrurile vor arăta diferit pentru Fondul Proprietatea și în ceea ce privește analizele pe care le va face când va realiza noi investiții: „Lucrăm în direcția unui obiectiv pe termen mai lung, în care să vindem acțiuni, să oferim acționarilor dividende, să acționăm cât de predictibil și transparent este posibil, să oferim un exemplu pieței românești în termeni de standarde referitoare la guvernanța corporativă și să arătăm beneficiile pe care le putem aduce astfel”.
Când va fi listarea? Meyer spune că managementul companiei lucrează în vederea pregătirii companiei pentru acest obiectiv – termenul cel mai curând ar putea fi septembrie anul viitor. „Este posibil – dar este un scenariu foarte optimist, în contextul politic local – în continuare nu avem un ministru al energiei care să ia decizia, de pildă.” Este încurajat să creadă că listarea se va baza pe faptul că managementul și compania fac toți pașii necesari în această direcție. „Așadar, tot ce poate fi făcut din punctul de vedere al companiei va fi făcut; ce lipsește este contextul politic. Când acesta se va schimba, va deschide o nouă lume de oportunități, nu doar pentru Hidroelectrica, dar și pentru Fondul Proprietatea și România.”
În trecut, au avut discuții cu potențiali investitori referitoare la vânzarea Hidroelectrica, dar Meyer spune că în prezent prima opțiune pentru Fondul Proprietatea este în continuare reprezentată de listare. „Dacă, din cine știe ce motiv, listarea nu se va realiza, desigur, ne vom regândi strategia, dar în prezent, dacă există o listare posibilă, lucrăm înspre realizarea acelui obiectiv.”
O altă companie prezentă deseori în discuțiile de pe agenda publică, parte din portofoliul Fondului Proprietatea, este Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB). „Este o zonă de investiții despre care se discută de mulți ani – dacă ați călătorit recent prin Otopeni, ați observat că  aeroportul este aglomerat, cred că vom ajunge la 15 milioane de pasageri anul acesta, așadar este o nevoie clară de capacitate suplimentară atât în termeni de acomodare a aeronavelor, cât și a pasagerilor.”
Din punctul de vedere al lui Johan Meyer, aceasta se poate realiza prin investiții într-un nou terminal: „Sunt investiții pe care noi le-am susținut dintotdeauna, dar, din nou, este nevoie de un cadru politic pentru ca acestea să se întâmple, în contextul în care acționarul majoritar este Ministerul Transporturilor, care își schimbă, în medie, ministrul la fiecare șase luni, ceea ce face foarte dificil să ai o strategie continuă, productivă. Însă, din punctul de vedere al companiei și al țării, investiția este absolut esențială”. Pe de altă parte, consideră că investițiile în deschiderea unui nou aeroport nu s-ar justifica. „Redeschiderea aeroportului Băneasa este o soluție pe termen scurt, acesta poate acomoda poate 1-2 milioane de pasageri suplimentar în fiecare an, dar nu poate oferi o soluție pe termen lung asupra problemei aglomerației de pe Otopeni.” Iar „construirea unui aeroport nou, într-o altă parte a orașului, nu are sens, când ai deja infrastructura, pistele, acces, în termeni de drumuri, direct spre aeroport. Ceea ce are mai mult sens este să continui să dezvolți activul care este acolo, dar, din nou, e nevoie de guvernanță corporativă, de membri de board independenți, toate lucrurile de care are nevoie orice companie pentru a dezvolta și implementa o strategie de investiții”.
În ceea ce privește discuțiile despre o potențială criză financiară, Johan Meyer este rezervat în a oferi sfaturi de investiții, însă amintește că ciclicitatea piețelor este normală. „Piețele trec prin cicluri – așadar, când rezerva de bani ieftini va dispărea, când dobânzile vor crește și fondurile vor deveni mai scumpe, cred că nu doar Statele Unite vor avea probleme, ci și Europa. Întrebarea este cum te pregătești pentru un astfel de scenariu, fiindcă, în cele din urmă, piața se va corecta – poate cu 10%, 15% sau 20%.” „Nu știu când va veni momentul, dar fiți pregătiți cu un portofoliu de investiții diversificat. Cel mai mare risc pe care îl puteți avea este să credeți că ați auzit despre o companie fantastică și să vă puneți toți banii într-o singură investiție, poate aveți dreptate, dar în 99 din 100 de cazuri veți greși. Dacă v-ați asumat acest risc, probabil va trebui să începeți de la zero – câțiva oameni fac asta –, dar fiți pregătiți, dacă este un risc cu care sunteți dispuși să trăiți, OK, dar eu nu v-aș sfătui în acest sens.” Sfatul de investiții al lui Mark Mobius era „o treime în cash, o treime în proprietăți, o treime în acțiuni – ceea ce este drăguț când ai bani, eu am doar o treime”, glumește Meyer. „Lucrez încă la celelalte două treimi.” Cât din deciziile de investiții e legat de analiză, cât de noroc? Johan Meyer răspunde citând un jucător de golf sud-african: „Cu cât mă pregătesc mai mult, cu atât mai norocos sunt – ceea ce înseamnă că dacă investești foarte multă muncă și efort – fie că este vorba despre golf, despre analiza de investiții sau despre orice altceva faci – cu cât mai mult exersezi, cu atât mai norocos vei fi în orice domeniu”. Admite că analiza poate să greșească și nu crede că vreun specialist în investiții va pretinde vreodată că a luat doar decizii corecte și a făcut doar recomandări bune de investiții – cheia este să ai dreptate de mai multe ori decât greșești și, în viață, ca în business, să continui să încerci. Când vine vorba despre modul în care se iau deciziile de a investi într-o companie, spune că, dincolo de cifre, oamenii din spatele acestora au un rol extrem de important. „Noi nu investim în companii fără să analizăm în detaliu nu doar managerii, dar și proprietarii acestora. Dacă ne uităm doar la numere, imaginea de ansamblu este limitată, trebuie să știi că managerii și proprietarii sunt aliniați la obiectivele tale de investiții. Există multe afaceri de familie sau deținute de stat care nu ar putea să aibă aceeași motivație de profit sau aceleași obiective în minte pe care le ai tu – așadar, pentru un investitor, să cunoști oamenii din spatele businessului este incredibil de important.”
Cea mai bună decizie a sa în termeni de investiții este tot într-o companie sud-africană. „Africa de Sud are multe companii care trebuia să caute creștere în afara pieței mamă fiindcă acolo creșterea economică este foarte temperată de mulți ani, iar Naspers era una dintre companiile la care m-am uitat și care a fost una dintre principalele mele recomandări de investiții.” Acum, fondul, care a investit pe piața locală în companii precum eMAG, OLX, Fashion Days, PayU, a confirmat pariul său din trecut. „Compania are foarte mare succes, probabil nu chiar succesul pe care îl poate avea, dar cu siguranță par să devină din ce în ce mai puternici.” Meyer spune că unul dintre aspectele fascinante legate de Naspers este vizionarul din spatele acestei afaceri – Koos Bekker, pe care l-a întâlnit și el în vremea în care lucra cu Mark Mobius.
În încheierea evenimentului Meet the CEO, Johan Meyer a fost pus în perspectiva unui alt tip de analize, nu una specifică investițiilor, ci de realizare a propriului SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats – calități, slăbiciuni, oportunități, defecte).
La capitolul calități, a răspuns, fără ezitare, „Am simțul umorului dezvoltat”. Adaugă că este o persoană foarte analitică: „Sunt foarte atent la detalii, dar încerc mereu să păstrez imaginea de ansamblu. Asta m-a ajutat mereu. Când păstrezi în minte obiectivul final fără să te pierzi în detalii minore, asta te ajuta să te concentrezi pe luarea deciziilor necesare pentru a atinge acel obiectiv”. De asemenea, se autodescrie ca fiind „o persoană foarte dedicată – nu renunț ușor – de fapt, nu renunț deloc, doar mă răzgândesc”. În ceea ce privește slăbiciunile, recunoaște că poate să fie foarte nerăbdător, „ceea ce este destul de greu în România”. „Am descoperit că sunt distras foarte ușor fiindcă acesta este stilul de viață al prezentului – ai atât de multe lucruri de făcut, care te bombardează tot timpul, mailuri, telefoane, este foarte ușor să fii distras,  încerc să îmi rezerv timp în care să mă pot concentra pe realizarea unei sarcini până la capăt, lucru care poate fi dificil într-un mediu caracterizat de un ritm alert.” Cele mai mari greșeli? „Nu pot să răspund la această întrebare, abordarea mea în viață a fost asta: deciziile pe care le-am luat m-au adus în punctul în care sunt astăzi și dacă nu aș schimba nimic la acesta înseamnă că nu am luat decizii pe care să le regret.” În schimb: „Investiții proaste? Da, au fost câteva”, glumește el, precizând însă că au fost mai multe cele care au performat bine decât cele care nu au performat, parte din motivul pentru care se află în rolul său din prezent.
De ce a rămas atât de mult cu Franklin Templeton?
„Franklin Templeton este, în primul rând, o afacere de familie, despre care am considerat mereu că își apreciază foarte mult angajații, iar în piețele emergente în care lucrez eu este o atmosferă de familie: lucrăm de mai mulți ani unii cu ceilalți, ne cunoaștem, avem încredere unii în alții și când ne întâlnim, o dată pe an, suntem ca într-o reuniune de familie”. Acesta este, de altfel, și unul dintre motivele pentru care în prezent se declară fericit cu postul său. „În ceea ce privește viitorul previzibil, sunt mulțumit de locul în care mă aflu acum. Nu știu dacă mi-aș petrece toată cariera lucrând pentru Franklin Templeton, dar există multe lucruri care pot fi realizate în Franklin Templeton, în Fondul Proprietatea din România – să gestionez frustrările pe care le avem zi de zi și să fructificăm la maximum oportunitățile pe care le avem.”
Nu exclude însă posibilitatea începerii unei activități de antreprenor, în contextul în care zi de zi le sunt prezentate proiectele antreprenoriale ale unor oameni care au decis să facă ceva diferit, noi afaceri: „Cred că este foarte inspirațional că mulți oameni care au lucrat pentru mediul corporate întreaga carieră au renunțat la siguranța unei astfel de activități pentru a-și urma visele. Zilnic ne sunt prezentate noi oportunități, iar una dintre cele mai mari provocări ale României și ale lumii se leagă de modul în care schimbarea climatică și tehnologia vor afecta evoluția businessurilor înspre viitor – sunt multe oportunități de afaceri în această direcție”.
În contextul în care în România există mai multe investiții ale unor companii de origini sud-africane (NEPI, Naspers, SABMiller – înainte de a fi vândută, Pepco etc), există vreun business românesc pe care Meyer l-ar dezvolta în Africa de Sud? „Mi-ar plăcea să am oportunitatea să prezint un concept al Fondului Proprietatea guvernului sud-african. Este un vehicul unic care a adus beneficii atât de mari acționarilor – nu doar acționarilor propriu-ziși, ci și celor cărora le-au fost oferite acțiunile inițial prin schimbarea modului în care companiile de stat au fost conduse – nu doar oferind foarte mult din companie unui număr restrâns de persoane, ci într-un fel în care beneficiază țara și investitorii ei.” Iar dacă ar fi vorba despre o idee antreprenorială, în capul listei se numără UiPath și Bitdefender. „Din sectorul IT și telecomunicațiilor cred că sunt multe lucruri pe care Africa ar putea să le învețe de la România – atunci când compar viteza internetului și prețul pe care îl plătesc acolo, nu am cuvinte să descriu de câte ori mai scump este un serviciu de o calitate mult mai slabă din Africa de Sud.”
Întrebat ce ar prefera între Nelson Mandela, Mark Mobius sau Koos Beeker – dacă ar fi să aleagă o altă viață, spune: „Dacă ar fi să iau o astfel de decizie, cred că aș merge pe o combinație între Nelson Mandela și Koos Bekker, de la Naspers”. Este de părere că Nelson Mandela avea câteva calități cheie care se potrivesc industriei financiare: pasiunile lui, natura lui modestă, studiile de avocat, antrenamentul de boxer – „A avut nevoie de antrenament și determinare, sunt calități ce pot fi aplicate și în industria financiară”. Pe Koos Bekker îl admiră fiindcă a previzionat lucruri pe care nimeni nu le vedea: „Când Naspers a cumpărat Tencent, au plătit, dacă îmi aduc bine aminte, 35 de milioane de dolari pentru 31,2% din companie, prin urmare era o companie de 100 de milioane de dolari”. Compania chinezească din domeniul tehnologiei, înființată în 1998, nu reprezenta la vremurile acelea un pariu sigur pentru investitori. „Bekker s-a uitat la China, care are mai mult de un miliard de locuitori, iar pe atunci nimeni nu avea telefoane mobile sau puțini aveau acces la internet. El a fost cel care a văzut această oportunitate și a luat această decizie de business.” În ceea ce îl privește pe primul său mentor, spune: „Nu vreau să fiu Mark Mobius, oricât de multă admirație și respect am pentru el, și-a sacrificat întreaga viață domeniului investițiilor. Am o soție, am copii, îi iubesc foarte mult – nu vreau să renunț la ei pentru o carieră”.

Johan Meyer este manager de portofoliu al Fondului Proprietatea și CEO al Franklin Templeton Investment Management Ltd UK, sucursala București, de la 1 aprilie 2018. Anterior, el a fost co-CEO și comanager de portofoliu din noiembrie 2016, odată cu relocarea sa în România. Din rolul său actual, este responsabil de stabilirea strategiei generale a Fondului Proprietatea, cel mai mare fond listat la Bursa de Valori București, oferind îndrumare echipei Franklin Templeton din București.
Johan Meyer s-a alăturat Franklin Templeton Investments în 2004, iar înainte de rolul său de aici a fost managing director pe Africa de Sud și director de strategie pentru Africa în cadrul Templeton Emerging Markets Group. Deține o diplomă de licență cu specializare în comerț și o diplomă de studii postuniversitare în economie obținute la Universitatea din Pretoria. Vorbește engleza și afrikaans, dar și româna, la nivel elementar.

Sfaturi pentru tinerii manageri

1Fiți umili: nimeni nu ajunge nicăieri exclusiv datorită abilităților sau talentelor proprii. Chiar și un boxer are antrenori, dovadă că succesul nu depinde doar de un individ, ci de o echipă implicată care îl susține pentru a-l ajuta să își realizeze obiectivele.
2Încercați mereu să conduceți prin exemplu: când oamenii se uită la tine în sus,  vor avea tendința să te emuleze, să te copieze, nu doar în mediul de business, ci și acasă. Eu am trei copii și atunci când îi ascult cum vorbesc, mă aud în ei pe mine și pe soția mea. Trebuie să ținem cont de faptul că orice trimitem în lume se poate întoarce la noi – așadar, dacă vrem o familie puternică și sănătoasă, trebuie să stabilim exemple, iar la fel se întâmplă și în mediul de business.
3Nu încetați niciodată să învățați: Fie că faceți aceasta prin cursuri suplimentare, MBA-uri, prin citirea unei cărți de ficțiune, autobiografie etc., aflați mereu mai multe și nu vă relaxați niciodată. Nu luați cunoștințele pe care le aveți ca pe un dat – trebuie să le îmbunătățiți constant.
4Puneți întrebări: nu înveți niciodată nimic fără să pui întrebări.
5Pregătiți-vă cât de mult posibil: aveți nevoie să fiți cât de pregătiți este posibil pentru orice situație de care v-ați putea lovi pe parcursul vieții – din punct de vedere financiar, de exemplu, trebuie să vă asigurați că aveți puse deoparte fonduri pentru zile negre; înainte de un interviu, trebuie să vă pregătiți; înainte de o întâlnire, încercați să aflați lucruri despre oamenii pe care îi veți întâlni etc. – faceți-vă temele întotdeauna.
6 Fiți receptivi la schimbare: luăm decizii în fiecare zi pe baza informațiilor care ne sunt disponibile în acel moment, dar informațiile sunt supuse schimbărilor și trebuie să fim pregătiți și noi pentru o nouă abordare în funcție de modificările aduse celor deținute inițial.
7 Învățați din greșelile voastre – toată lumea face greșeli, de la recomandări de investiții la faptul că te-ai putea însura cu persoana nepotrivită, dar important este să înveți din greșelile pe care le faci.
8Fiți perseverenți în a învăța din greșelile voastre și nu renunțați niciodată;  Nelson Mandela spunea: „Nu trebuie să vă aduceți aminte de câte ori cădeți, ci de câte ori v-ați ridicat și ați continuat”.
9Investiți timp în voi înșivă și în familia voastră – trebuie să avem grijă de noi înșine dacă vrem să ne bucurăm de mai mulți ani pe care să îi petrecem împreună cu cei dragi. Trebuie să aveți grijă de voi printr-un bun echilibru între viața profesională și cea personală și trebuie să vă asigurați că petreceți timp cu cei pe care îi iubiți.
10Înconjurați-vă de oameni care vă transmit energie pozitivă și de oameni de la care puteți învăța, fiindcă cei care vă răpesc din energie și care au o abordare negativă asupra vieții vă vor influența în acest fel și pe voi; încercați să aduceți oameni optimiști în viața voastră.

14 ani de investiții românești
Listat la Bursa de Valori din București în 2011, Fondul Proprietatea și-a atins maximul istoric în vara anului 2019 la BVB, în contextul în care companiile din portofoliu au distribuit dividende pe fondul unor rezultate îmbunătățite, ceea ce le-a permis celor de la Fondul Proprietatea să le transmită ulterior mai departe către investitori. Politica de investiții a fondului prin răscumpărările și returnările de acțiuni a determinat ca aceasta să fie una dintre cele mai tranzacționate acțiuni de la bursa românească. Însă, de-a lungul timpului, „averea fondului”, respectiv valoarea deținerilor din portofoliu, a scăzut de la 15 miliarde lei la 10,7 miliarde de lei în prezent, din care 4 miliarde de lei este doar deținerea la Hidroelectrica, scoasă la vânzare în urmă cu doi ani (sept. 2017).
Johan Meyer spune că este optimist în ceea ce privește listarea Hidroelectrica, eveniment pe care îl așteaptă în toamna anului viitor, depinzând însă de evoluția factorilor interni din plan local. 2005

Se înființează Fondul Proprietatea de către statul român prin Legea nr. 247/2005.
iunie 2009
Franklin Templeton Investment Management Ltd UK este declarat câștigătorul procesului de selecție internațională a administratorului Fondului.
29 septembrie 2010
Franklin Templeton Investments preia mandatul de administrator unic al Fondului.
25 ianuarie 2011
Fondul Proprietatea este listat pe Bursa de Valori București. Este organizat primul road-show internațional, care a readus România pe piața marilor investitori instituționali.
29 aprilie 2015
Fondul Proprietatea este listat pe Bursa de Valori de la Londra.
2011 – 2019
Se finalizează nouă programe de răscumpărări de acțiuni și șase oferte publice de răscumpărări de acțiuni.
23 septembrie 2019
FP atinge cel mai ridicat nivel al prețului acțiunii, de 1,20 lei/acțiune.