Cota unică și bugetul României: cvadratura cercului vicios

Rezultatul net ar fi un plus de venituri la buget de 8,5 mld. lei. Ideea, inițial avansată în USL ca o variantă de lucru de premierul Victor Ponta cu scopul de a găsi bani pentru majorarea în 2014 a salariilor și a pensiilor, pentru cofinanțarea fondurilor europene și pentru scăderea promisă a CAS, a fost întâmpinată cu refuz de PNL, spre iritarea premierului, care i-a cerut ministrului de finanțe liberal, Daniel Chițoiu, să vină cu alte variante de creștere a încasărilor dacă liberalii vor scăderea fiscalității.

Analiștii financiari au început deja de câteva săptămâni să avertizeze că în condițiile nerealizării veniturilor, în special din cauza ponderii mari a economiei subterane și a scăderii investițiilor capabile să crească absorbția fondurilor europene, va fi greu ca statul să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 2,3% din PIB asumată cu FMI, mai ales că pârghia tradițională folosită până acum pentru încadrarea în țintă – reducerea continuă a investițiilor – și-a atins deja limitele. Guvernul urmează să facă în această săptămână a doua rectificare de buget din acest an, cu o reducere a cheltuielilor, întrucât încasările de până acum sunt mai mici cu cca 3,8 mld. lei.

Majorarea cotei unice ar putea fi evitată dacă FMI și CE vor accepta pentru 2014 un deficit bugetar mai mare pe seama excluderii de la calculul deficitului a sumelor alocate de stat pentru cofinanțarea programelor cu fonduri UE. Comisia Europeană discută în prezent posibilitatea de a permite această măsură pentru statele care întâmpină dificultăți în relansarea economiei din cauza cerinței de încadrare în pragul general de deficit de cel mult 3% din PIB. Pentru anul în curs, estimarea oficială de creștere economică este de 2,2%.