Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: cheltuielile cu dobânzile ajung la 3% din PIB în bugetul din 2026, iar deficitul de 6,2% nu include riscurile tensiunilor globale. Reducerea costurilor de finanțare a datoriei este prioritară

Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a declarat, într-un mesaj transmis la conferința Tendințe Economice găzduită de BNR, că reducerea costurilor de finanțare a datoriei este o prioritate esențială, în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile ajung în bugetul din 2026 la circa 3% din PIB, aproape jumătate din deficitul bugetar,  iar deficitul asumat de 6,2% nu include riscurile suplimentare generate de tensiunile globale actuale.

“În bugetul anului 2026, cheltuielile cu dobânzile cresc, îngrijorător din perspectiva sustenabilității, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Iar deficitul asumat de 6,2% din PIB nu include, atenție, riscurile în creștere ale tensiunilor globale actuale. De aceea, reducerea costurilor de finanțare a datoriei este o prioritate esențială. Însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară, nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, precum și administrarea judicioasă a datoriei, prin gestiunea adecvată a structurii acesteia pe scadențe”, a transmis Cosmin Marinescu.

Viceguvernatorul BNR a legat direct tensiunile politice din jurul aprobării bugetului de costurile de finanțare ale României. „Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politică și consecvență de decizie. Din păcate, și aceste exigențe par supuse volatilității, dacă ne raportăm la atmosfera tensionată care a însoțit aprobarea bugetului în Parlament”, a spus el.

Consecințele sunt concrete și măsurabile. „În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni și neliniști se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar și prin presiuni sporite asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung să se cifreze, uneori, la sume de ordinul miliardelor de euro, și trebuie evitate”, a avertizat Cosmin Marinescu.

Ianuarie 2026 a adus date îngrijorătoare: industria a scăzut cu 3,9%, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul s-a contractat cu 9,1%. Cosmin Marinescu a menționat explicit restructurările anunțate la Dacia și Azomureș, companii pe care le-a descris drept etalon, cu „performanțe deosebite mai ales la export”. „Sunt realmente îngrijorătoare anumite semnale despre restructurări și disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie”, a spus viceguvernatorul.

Nici în ceea ce privește inflația lucrurile nu arată mai bine pe termen scurt: „Estimăm că rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului”, a spus Cosmin Marinescu. Între timp, BNR navighează printr-o situație fără soluții comode „de a evita să pună sare pe rană prin creșterea ratei dobânzii de referință, dar și de a evita să pună gaz pe foc, într-un context financiar dominat de riscuri multiple.”

Contextul extern complică și mai mult tabloul. Războiul din Orientul Mijlociu generează runde severe de volatilitate pe piețele energetice, cu efecte care se propagă în economie pe multiple canale, de la costurile de transport, în primele săptămâni, la costurile de producție și așteptările inflaționiste, în decurs de câteva luni. România are totuși un element de reziliență: dependența energetică față de import este de doar 30%, față de 39% în Cehia, 46% în Polonia, 49% în Ungaria și o medie de 57% la nivelul Uniunii Europene.

Pe partea pozitivă, bugetul pentru 2026 prevede alocări investiționale de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Însă Cosmin Marinescu avertizează că cifrele din buget nu se transformă automat în investiții reale fără o capacitate administrativă mai bună de implementare. „Realizarea integrală a investițiilor asumate nu se poate face fără creșterea capacității administrative de implementare, mai ales a proiectelor de investiții bazate pe fonduri europene. Iar aici nu este vorba doar de eforturile guvernului, ci ale tuturor autorităților publice, centrale și locale”, a spus Cosmin Marinescu, închizând cu îndemnul: „Insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene.”