Coșmarul stagflației bate la ușă: FMI și-a redus prognoza de creștere globală și trage un semnal de alarmă privind creșterea inflației. Lovită de creșterea prețurilor, războiul Ucrainei și criza energetică, lumea abia reușește să țină pasul cu valul de crize

FMI a redus oficial prognoza de creștere economică globală și a crescut previziunile privind inflația, avertizând că posibilitatea unei scăderi economice „este covârșitoare”. Noile previziuni ale Fondului vin într-o perioadă în care lumea se confruntă cu problema războiului din Ucraina, perturbările cauzate de pandemie și înăsprirea rapidă a politicilor financiare dictate de băncile care încercă să se lupte cu creșterea prețurilor, scrie Financial Times.

Fondul prognozează o creștere a PIB-ului global cu 3,2% în 2022, în scădere cu 0,4 procente față de estimăril din aprilie și totodată în scădere cu 50% din ritmul creșterii economice din 2020. În 2023 creșterea va încetini și mai mult, până la 2,9%. În urmă cu doar trei luni, această estimare era cu 0,7 procente mai mare.

Inflația care lovește la nivel global este foarte posibil să crească ajungând la 8,3% în acest an și ajustându-se până la 5,7% în 2023.

Marile creditor internațional a avertizat că perspectiva economică la nivel global a devenit mult mai sumbră și extraordinar de nesigură, efect cauzat de inflația care atinge maxime istorice și care amenință cu posibilitatea depășirii acestora.

Pierre-Olivier Gourinchas, economistul șef al FMI, avertizeză că această situație va supune la un test dur toate băncile centrale din întreaga lume, care decid majorarea dobânzii de referință pentru a păstra prețurile stabile, în ciuda unor economii care încetinesc.

„Suntem într-un moment critic. Este ușor să calmezi economia atunci când ea crește și funcționează, însă e mult mai greu să reduci și stăpânești inflația când economia este în pragul recesiunii”, a declarat economistul.

Posibilitatea unei recesiuni în 2023 este foarte mare pentru că încetinirea creșterii economice este așteptată să atingă punctul maxim în mai multe țări. În această perioadă, economiile acumulate în pandemie se vor fi micșorat sau consumat cu totul, iar „chiar și cele mai mici șocuri ar putea cauza stagnare”.

Unul dintre scenariile vehiculate de FMI presupune reducerea mai drastică sau totală a exporturilor rusești de energie, care ar încetini și mai mult economia și ar arunca prețurile în aer din nou.

Economiștii sunt de părere că stagflația nu va arăta ca cea care a produs haos în anii ’70 pentru că băncile au mai multă credibilitate decât în trecut. Cu toate acestea, riscul unei recesiuni globale și al une inflații care nu vatrece curând este mai mare decât a fost prevăzut anterior.

În privința Europei, unde prognoza de creștere economică este mult mai mică decât se proiectase anterior, ar fi afectată și mai grav în cazul în care scenariul preconizat de FMI devine realitate. Fondul anticipează o creștere mult mai slabă decât înainte, de la 2,6% în 2022 la 1,3% în 2023.