Cortina de Fier digitală a lui Vladimir Putin

Cel mai probabil, încercarea îndrăzneață care ține titlurile știrilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruși au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialități.

Pe 10 martie, mii de oameni au ieșit în stradă în Moscova și alte două orașe mari ca să protesteze din cauza noilor restricții privind internetul. Demonstrația din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliția a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulențele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.

În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munților Caucaz, autoritățile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.

Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruși, în principal musulmani, au fost împiedicați să acceseze site-urile de social media și să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu ușurință în carantină a știrilor negative, așa că a trebuit să forțeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.

Deficitul de cenzură al Rusiei în comparație cu China este pe cale să fie redus. Susținuți de președintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autoritățile pot gestiona și, dacă este necesar, opri fluxurile informaționale din spațiul cibernetic al Rusiei.

Putin susține inițiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administrației americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei și a altor adversari desemnați. Insiderii din industrie, experți în securitate și chiar și înalți oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre amenințările străine sau interzicerea Facebook și Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roșu/Rețeaua roșie): războaiele Kremlinului pe internet“ și cofondator al Agentura.ru, un site care urmărește serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulențe sociale.“

Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din țară. După ce și-a câștigat în forță un nou mandat în luna martie, Putin își vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creșterea vârstei de pensionare și majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar prețurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdărește pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul și miniștrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcționeze în cazul în care SUA încearcă să-și izoleze digital foștii inamici din Războiul Rece.

Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunați la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuși, el le-a dat de înțeles că amenințarea este reală și de aceea Rusia trebuie să se pregătească.

„Ei sunt acolo, e invenția lor și toată lumea ascultă, vede și citește ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“

Primul pas spre tipul de independență avut în vedere în legislație este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a amenințărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între rețeaua web rusească și cea internațională.

Unitățile vor alimenta un singur centru nervos, permițând autorităților de reglementare să analizeze atât volumele și tipurile de trafic în timp real, cât și să blocheze selectiv sau să redirecționeze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Așa-numita inspecție în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de rețele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conținut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenților de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului șef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activități neacceptate“, dar poate încetini și internetul „pentru utilizatorii sau comunitățile vizate“, scria Schmidt în 2014.

Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informație despre rețelele de comunicații stabilite în Rusia și despre conexiunile transfrontaliere – cine le deține, cum sunt folosite, ce fel de informații sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.

BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autoritățile de la Moscova intenționau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor și directorilor din industrie care au fost informați despre proiect.

Furnizorii de servicii de internet și operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deși guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile bănești nu vor fi suficiente pentru achiziții, instalare și ajustare, cu atât mai puțin pentru întreținere.

Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piață în teste extinse de hardware și software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizație de lobby a industriei telecom.

Rongbin Han, profesor de afaceri internaționale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază așa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate țările mari își extind suveranitatea în spațiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi amenințări apar tot timpul.
„Rusia se mișcă într-o direcție similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidența politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conținutul online.”

Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea și perturbarea de către autorități a zeci de aplicații de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruși folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înființată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov și de fratele său matematician.

Eforturile rusești de a-l forța pe Durov, care și-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste și ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autoritățile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianți cu amănuntul, bănci și platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcționat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituții media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele și revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel național la sfârșitul anului 2011, când premierul Putin și-a anunțat revenirea la președinție.

Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn și Zello care refuză să aducă serverele în interiorul țării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricțiilor online.

Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din rețeaua de internet internațională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai ușor de atacat și ar duce la creșterea probabilității ca niște oficiali nepricepuți să limiteze din greșeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.

„Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci și internetul global. Este ca și cum ți-ai închide propriul spațiu aerian.”