De ce coronavirusul face ca hârtia igienică să dispară de pe rafturile magazinelor din unele dintre cele mai bogate țări: are pur și simplu de a face cu frica, „este reflexia unui stil de via

Coronavirusul a scos la iveală un indicator al vitezei cu care se răs­pândește panica și frica de epi­demie și al nivelului la care acestea ajung: hârtia igienică. Acest produs indispensabil unei gospodării normale a ajuns atât de rar în Hong Kong și Singapore încât a devenit o nouă mo­nedă, este raționalizat la vânzare în Australia și SUA, iar în Japonia rolele de hârtie igienică sunt le­gate în toaletele magazinelor și restaurantelor cu an­ti­furturi pentru biciclete pentru împiedicarea fur­turilor. Și în Germania și Olanda prăvăliile și ma­gaziile mari se chinuie să facă față cererii pentru hârtie igie­nică.

Din aceste țări se răspândește deja, ca o epi­de­mie, prin Europa termenul de „hamsterkauf“, folo­sit pen­tru a descrie unul din efectele crizei coro­navirus: oame­nii panicați își fac provizii cu produse de care ar avea nevoie în caz de calamitate, cum ar fi alimente con­servate, șervețele și hârtie igienică. „Hams­ter­kauf“ face referire la hamsterul care și el își strânge provizii, în săculețele obrajilor.

În Franța, pro­duse ca gelurile antibacteriene pentru mâini se vând rapid, forțând guvernul să ia în considerare limi­ta­rea prețurilor după ce oamenii s-au plâns că unii re­taileri profită de cererea foarte mare, scrie Bloomberg.

De ce oamenii golesc rafturile magazinelor de hârtie igienică sau alte astfel de produse de strictă necesitate? Poate cel mai pesimist scenariu este acesta: ești pe WC și descoperi că ți-a mai rămas doar o bucățică de hârtie igienică, scrie BBC. Cel puțin acesta pare să fie scenariul de coșmar care-i sperie acum pe mulți australieni, ultimul grup care răspunde la teama provocată de coronavirus cumpărând în disperare hârtie igienică.

Acest lucru se întâmplă chiar dacă autoritățile dau asigurări că nu este criză de hârtie deoarece aceas­ta este produsă local. Cu toate acestea, în Sidney, cel mai mare oraș australian, rafturile su­per­mar­keturilor se golesc în câteva minute, forțând un retailer să impună restricții la cumpărare: patru pachete de persoană.

Vineri, Reuters a raportat că raționalizarea a devenit și mai strictă – un bax de persoană. În câteva zile situația s-a înrăutățit atât de mult încât hârtia igienică a început să dispară din toaletele publice din cauza furturilor. În magazine, unii cum­părători panicați au recurs la violență. Psihologii spun că a face provizii este o reacție umană naturală în vremuri de anxietate ridicată, iar dorința de a asigura suficiente rezerve în special pentru vizitele la toaletă nu trebuie să fie o surpriză.

„Când cumpărăm lucruri, lucrurile care sunt apropiate de corp oferă confort, fie că este vorba de mân­care, bunuri de îngrijire sau în acest caz hârtie igienică“, explică pentru Reuters Adam Ferrier, psi­holog specializat în comportamentul consu­matorului. „Mărimea hârtiei igienice face cumpă­rătorul să simtă că cumpără ceva substanțial, ceva important. Îl face să simtă că întreprinde ceva serios. Are de-a face cu nevoia de a fi în control. Dacă cumperi un bax mare de hârtie igienică îți dă senzația că faci provizii serioase. Îți demonstrezi că tu controlezi situația.“ Poze postate pe social media arată mulți cumpărători din Asia căutând să rămână în control împingând cărucioare suprăîncărcate spre ieșirile din magazine și lăsând rafturile pustii.

Hârtia igienică produce o adevărată febră pe internet, la televiziuni și în ziare. Vestea unui furt impresionant de hârtie igienică în Hong Kong a făcut înconjurul lumii.

În Australia, știrea că un camion de apro­vi­zio­na­re a luat foc din cauza unui defect mecanic s-a răspândit în toată țara, iar ziarul The NT News a pu­bli­cat o secțiune cu opt pagini de hârtie goală, spunând că astfel oferă națiunii ceea ce aceasta dorește. „A fost o săptămână sălbatică. Toată lumea este surexcitată“, spune Simon Griffiths, cofon­datorul „Who Gives A Crap“ (Cui îi pasă – în traducere literală „cine dă un rahat“), o organizație caritabilă care vinde hârtie igienică din materiale reciclate. Compania a trebuit să suspende vânzările către magazine după ce vânzările au sărit în volum cu 1.100% de la o zi la alta.

Această situație este întâlnită în țările sau regiunile unde numărul de cazuri de infecție cu coronavirus crește alarmant. Dar nu contează însă că, spre exemplu, numărul de îmbolnăviri din Australia sau SUA este mult mai mic decât cel din Italia.

În Australia, sfatul guvernului a fost ca populația să recurgă la o igienă bună și să-și spele mânile. De asemenea, oamenii a fost sfătuiți să pregătească rezerve de apă, alimente și alte bunuri pentru două săptămâni, dacă simt că acest lucru este necesar. Însă cumpărătorii au reacționat exagerat, iar autoritățile i-au îndemnat să nu mai cumpere mânați de panică.

Retailerii Coles și Woolworths au asigurat că au suficientă hârtie pe stoc, iar producătorul local Kleenex a anunțat că lucrează 24 de ore din 24 pentru a livra oricâtă hârtie igienică este nevoie. Cu toate acestea, febra achizițiilor nu a dat înapoi.

Unii au descris situația ca fiind cea mai stupidă criză care a lovit Australia până acum. Hârtia igienică nici măcar nu ajută la prevenirea răspândirii epidemiei de coronavirus. Experții în psihologia consumatorului spun că acest comportament este „evident irațional“ și un exemplu clar de mentalitate de turmă exacerbată de social media și presă. „Trebuie să ții cont de faptul că atunci când 50 de baxuri de hârtie igienică dispar de pe rafturi rămâne un gol enorm ușor de remarcat“, spune Debra Grace, profesoară la Universitatea Griffith. „Îl observi mai ușor decât lipsa a 50 de conserve de fasole sau sticle cu gel de mâini.“ Sindromul FOMO (Fear Of Missing Out „ teama de a rămâne în urmă, sau de a rata o oportunitate, teama cuiva că nu a luat o decizie clară atunci când trebuia) își arată toată forța aici, spune Nitika Garg, profesor la Universitatea New South Wales.  „Ei cred că dacă această persoană cumpără, dacă vecinul cumpără, atunci trebuie să existe un motiv și trebuie să cumpere și ei.“ În China, explică Garg, oamenii erau motivați să cumpere hârtie igienică pentru că aceasta poate înlocui șervețelele și batistele și din ea pot fi făcute măști de protecție. Însă în Australia, dispariția hârtiei igienice din magazine nu are explicații practice. Are pur și simplu de a face cu frica. Profesoara sugerează că situația este fără precedent. Australienii sunt obișnuiți cu situații de urgență. Mulți au mai făcut provizii, dar în fața unor amenințări ca dezastrele naturale „ incendii de vegetație sau uragane. „Dar când vine vorba de coronavirus, oamenii nu mai sunt siguri de cum va evolua situația, de cât de rău va fi. Vor să fie pregătiți deoarece este singurul lucru pe care-l pot face pentru a avea un oarecare sentiment că sunt în control.“ Pentru un alt expert, Rohan Miller de la Universitatea Sydney, cumpărăturile mânate de panică sunt o reflexie a societății urbanizate și a unui stil de viață în care primează comoditatea. „Nu suntem obișnuiți cu lipsurile, ci suntem obișnuiți să alegem ce vrem, când vrem. Astfel, febra cumpărării de hârtie igienică este doar această mentalitate de turmă de a menține acest statul.“