Copilăria în fotografii

Expoziția fotografică este găzduită de Muzeul Național de Artă al României și Primăria Municipiului București, pe partea pietonală și va dura până la data de 7 iunie 2012.
În cadrul campaniei, 4522 de fotografii au fost trimise către Salvați Copiii. Expoziții cu fotografiile participanților la campanie vor fi organizate și în incinta Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pe tot parcursul lunii iunie.
Campania Globală pentru Educație, ediția 2012, a avut loc în perioada aprilie-mai și a inclus 710 unități școlare și 78.000 de participanți. Tema acestui an a fost calitatea educației și protecției în perioada copilăriei timpurii (0-8 ani), astfel încât copilul să beneficieze de un start bun în viață.
Deși tema expoziției și conținutul fotografiilor este unul pozitiv, mai sunt multe măsuri de luat pentru ca într-adevăr frumusețea copilăriei să fie trăită de toți copiii din România și din lume.
Statisticile arată că România ocupă penultimul loc în UE din punct de vedere al accesului copiilor cu vârsta între 0 și 3 ani la servicii de educație și îngrijire pe durata copilăriei timpurii . Doar un sfert dintre copiii romi au avut experiența grădiniței.
Peste 25% dintre copii din România trăiesc în sărăcie .
Campania Globală pentru Educație reprezintă o inițiativă globală, coordonată în România de Organizația Salvați Copiii și organizată în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cu alte 9 instituții și organizații neguvernamentale.
Scopul campaniei și al activităților desfășurate în acest an în grădinițele, școlile și liceele participante este acela de a atrage atenția asupra importanței copilăriei timpurii (0-8 ani), perioadă în care copilul are dreptul fundamental la îngrijire și educație.
“În România, mai sunt încă multe de făcut pentru a asigura respectarea drepturilor celor mai mici dintre copii și dorim ca prin această expoziție să reamintim că este datoria noastră, atât a autorităților, cât și a societății civile, să facem eforturi suplimentare pentru ca astfel de imagini ale unor copii fericiți să devină caracteristice pentru societatea românească”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
La nivel internațional, milioane de persoane din 100 de țări ale lumii au participat la activitățile organizate pe durata Săptămânii Globale de Acțiune, pentru a susține dreptul la educație al copiilor de vârstă mică – drept pe care îl are fiecare copil încă de la naștere
Începând cu 2001, Organizația Salvați Copiii Romania coordonează anual, la nivel național, acțiunile din cadrul Campaniei Globale pentru Educație urmărind, alături de ceilalți membri ai Coaliției, progresul înregistrat prin reglementări naționale și cooperare internațională de guvernele statelor semnatare ale Convenției de la Dakar în vederea realizării celor 6 Obiective EFA: (1) extinderea educației preșcolare; (2) asigurarea învățământului obligatoriu gratuit pentru toți copiii; (3) promovarea educației continue și a învățării abilităților de viață pentru tineri și adulți; (4) creșterea ratei de alfabetizare a adulților cu 50% la nivel global; (5) atingerea parității de gen până în 2005 și (6) creșterea calității în educație.

Situația în cifre – România
• Doar puțin peste 2,5% dintre copiii de vârstă antepreșcolară beneficiază de acces la creșe. Insuficiența locurilor în creșă este ilustrată și de faptul că, în 2010, în creșele publice numărul copiilor – 17.293 – era semnificativ mai mare decât numărul de paturi – 14.880 (Sursa: INS și Ministerul Sănătății, date prelucrate). Conform datelor Ministerului Sănătății, numărul creșelor a scăzut drastic după anul 1990, de la 840 (în anul 1990) la 285 (în anul 2010);
• La nivelul Uniunii Europene, procentul mediu al accesului copiilor între 0 și 3 ani la servicii de îngrijire și educație pe durata copilăriei timpurii atinge 26%, în condițiile în care, cu ocazia Consiliul European de la Barcelona, statele membre stabiliseră ca țintă de atins până în anul 2010, ca serviciile oficiale de îngrijire a copiilor să furnizeze locuri cu orare complete pentru cel puțin 33% dintre copiii cu vârste sub 3 ani;
• Legea educației naționale recunoaște locul educației timpurii (inclusiv al celei antepreșcolare) în sistemul național de învățământ și include prevederi speciale cu privire la aceasta, însă, în prezent, România nu are o strategie privind educația timpurie;
• România nu a adoptat încă o strategie privind educația parentală, deși autoritățile române recunosc importanța Recomandării nr.19/2006 a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei referitoare la politicile care vizează susținerea parentalității pozitive.
• Convenția ONU cu privire la drepturile copilului consacră drepturile de care trebuie să se bucure fiecare copil, inclusiv dreptul la educație, îngrijire și sănătate, și recunoaște și rolul prioritar al părinților și familiei în asigurarea acestor drepturi. încă din anul 2006, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că statele nu acordă suficientă atenție asigurării acestor drepturi și celor mai mici dintre copii.

Despre importanța copilăriei timpurii

Grădinița reprezintă o etapă esențială în educația copiilor, fundamentul pe care copiii își construiesc norme de relaționare și mediul în care își însușesc abilitățile necesare pentru integrarea lor cu succes în școală.

La nivel internațional, numeroase studii confirmă importanța îngrijirii pe parcursul copilăriei timpurii, aceasta reprezentând cea mai critică perioadă a dezvoltării umane.
Potrivit studiului Rethinking the Brain (Shore, R., 1997),
• Experiențele de până la vârsta de 3 ani au un impact decisiv asupra dezvoltării structurilor cerebrale și a competențelor de viitor adult,
• în jurul vârstei de 3 ani, creierul unui copil este de două ori mai activ decât cel al unui adult,
• Până la 3 ani se realizează aproximativ 80% din dezvoltarea creierului,
• în perioada preșcolară, creierul copilului e de 3 ori mai activ decât creierul unui adolescent.

Educația preșcolară are efecte pozitive pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește succesul școlar, rezultate mai bune la testări, reducerea riscului repetenției și abandonului școlar (W. Steven Barnett, Preschool education and its lasting effects). Același studiu arată că investițiile publice în educația preșcolară pentru toți copiii pot produce beneficii semnificative de natură educațională, socială și economică.
Intervențiile necesare pentru asigurarea unui bun start în viață țin de domenii diferite, cum ar fi nutriția, accesul la servicii adecvate de sănătate, asigurarea unui mediu sigur și oferirea de stimulare intelectuală și fizică. Copiii învață în mod activ încă de la naștere, iar primii ani sunt vitali pentru succesul lor viitor la școală și în viață.