Copiii crizei încep școala

Ștefan are puțin peste șapte ani și așteaptă cu nerăbdare să înceapă clasa I. Știe o grămadă de lucruri: să citească, să socotească, să scrie cu litere de tipar, să butoneze tableta; nu are însă nicio idee despre conceptul de criză economică. El face parte dintr-o categorie aparte – copiii crizei, cei circa 1,5 milioane de copii din românia care au trăit doar în criză, cei născuți în și după 2008, an care marchează începutul unor schimbări profunde la nivel mondial.

In această toamnă intră în clasa întâi copiii născuți în același an cu căderea Lehman Brothers, eveniment care a marcat debutul crizei mondiale. Pe parcursul celor șapte ani și consumatorii români au experimentat profunde schimbări de consum, mentalități și obiceiuri. Acum, deși optimismul se află la cote maxime comparativ cu anii anteriori, aproape două treimi dintre români (64%) declară că țara este în continuare afectată de criză, arată un studiu realizat pentru Business Magazin de compania de cercetare de piață 360insights.
Circa 1,5 milioane de copii au trăit doar în criză, cei născuți în și după 2008.

Firește, copiii cu vârste de până la șapte ani nu înțeleg ce înseamnă mediul economic sau obiceiurile de consum. Dar părinții lor au trecut, de-a lungul ultimilor ani, printr-o întreagă serie de schimbări: unele cupluri (chiar dacă puține) au amânat decizia de a avea un copil, și-au redus cheltuielile la diferite categorii de produse și servicii și sunt mult mai pretențioși atunci când aleg să scoată banii sau cardul din portofel pentru a plăti la supermarket, la bancă, la piață sau, în general, orice și oriunde. Singurul lucru care nu s-a modificat este atitudinea părinților față de cheltuielile alocate copiilor, peste trei sferturi (77%) dintre aceștia spunând că nu reduc acest buget nici în timpul recesiunii, conform studiului 360insights.

„După mai mult de șapte ani de criză financiară, apele se limpezesc pentru anumite state, dar rămân destul de multe și cele care încă luptă cu recesiunea. Punând România sub lupă, indicatorii macroeconomici vehiculați în ultimul timp creionează o tendință pozitivă. Totuși, întrebarea-cheie este: în ce măsură acest lucru se reflectă în viața de zi cu zi a românilor și cum simt ei criza economică după atâția ani de la debutul ei?”, spune Manuela Danilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piață 360insights.

La șapte ani de la debutul crizei, aproape două treimi (64%) dintre românii din mediul urban afirmă că România este în continuare afectată de căderea economică. Aceștia se împart însă în două categorii cu păreri distincte: pe de o parte sunt cei care rămân ancorați în efectele negative ale crizei și privesc cu îngrijorare viitorul (60%) și, pe de altă parte, cei optimiști, care cred că lucrurile merg înspre mai bine (40%). „În prima categorie se găsesc preponderent persoanele mature (35‑64 de ani) și cele cu venituri medii sau scăzute. La polul opus, doza de optimism vine de la persoanele cu studii superioare și venituri ridicate, dar și de la segmentul tânăr (25-34 ani)”, arată reprezentanta 360insights.

Nota de optimism e și mai ridicată printre adolescenți și studenți (16-24 ani), ei fiind cei care se declară afectați de criză într-o măsură semnificativ mai mică (doar 47% față de 64%, media generală), spune Manuela Dănilă. „Percepția lor este cel mai probabil influențată de lipsa unui punct solid de comparație. La debutul crizei ei aveau 10-17 ani, așadar și-au câștigat autonomia financiară recent și consideră că perioada curentăeste o perioadă prosperă pentru ei.”

Ideea este susținută și completată de Claudia Nica, head of private individuals segment în cadrul UniCredit Bank: dintre cei care au apelat la credite, în special în trecut, există persoane care nu au mai reușit să ramburseze cu ușurință sumele împrumutate și, deși la nivel macroeconomic se simt semnele însănătoșirii, ei sunt în continuare afectați. „Segmentul tânăr sau cei cu venituri superioare nu au resimțit această problemă din trecut, ei reprezentând acum motorul de creștere a creditării noi, în special în zona de credite imobiliare. Considerăm că tinerii reprezintă pilonul schimbării societății și cei care pot readuce și încrederea generală în sectorul financiar”, adaugă Claudia Nica.

Tot pe tinerii cu vârste până în 35 de ani mizează și domeniul imobiliar, acesta fiind principalul segment de cumpărători pe piața rezidențială. „Acest fapt este normal; vorbim de cupluri, de persoane care își întemeiază o familie sau care doresc să plece de la părinți, achiziționându-și o locuință proprie”, spune Andrei Sârbu, vicepreședinte Coldwell Banker Affiliates of Romania. Perspectivele economice dar și cele de evoluție în carieră ale acestui segment de clienți sunt bune, iar stabilizarea prețurilor, îmbunătățirea ofertelor de creditare și adaptarea tot mai bună a proiectelor la cererea existentă au făcut ca achiziția unei locuințe să fie mult mai facilă astăzi, afirmă Andrei Sârbu.

În perioada de boom, luând în considerare prețurile de la acel moment și salariile nete, era necesar un credit pe o perioadă de aproximativ 25 de ani pentru cumpărarea unei locuințe noi, cu două camere. Or această perioadă s-a redus acum la jumătate, susține reprezentantul Coldwell Banker Affiliates of Romania. „Cerere există. Dacă ai un produs bine adaptat, de la amplasare, preț, suprafețe și finisaje până la politica de preț, o strategie și o echipă bună de vânzări, poți face business astăzi în piața rezidențială. Poți vinde aproape integral un proiect până la finalizarea sa”, susține Andrei Sârbu.

Când se termină criza?

Indicatorii economici pozitivi vehiculați în media sunt semn bun, însă reflectarea acestora în viața de zi cu zi apare cu întârziere, îndeosebi în rândul celor cu venituri scăzute.Astfel, chiar dacă starea generală se apropie de o zonă de stabilitate, reducându-se tensiunea și confuzia, românii fac prognoze pentru viitor cu precauție, completeză reprezentanta 360insights. „Cu toate că lucrurile se îmbunătățesc ușor, românii spun că mai sunt necesari, în medie, peste șase ani pentru ca recesiunea să dispară complet”, afirmă Manuela Dănilă. Segmentul celor optimiști, ce speră într-o revenire mai rapidă, de până în trei ani, rămâne reprezentat de tineri și cei cu statut social mai bun, pe când umbra de pesimism apare în rândul vârstnicilor (55-64 de ani), care văd rezolvarea după un orizont larg de timp, de peste zece ani. În mod similar, cei cu venituri scăzute simt că perioada de criză necesită o perioadă mai mare de șase ani pânăce starea de echilibru va ajunge și la ei.