Home Actualitate Controversa ajutoarelor de stat pentru i...
Actualitate

Controversa ajutoarelor de stat pentru industrie: jucătorii consacrați spun ca ei nu au primit nimic din cele 300 de milioane de euro, iar printre câștigători sunt companii cu 2-3 angajați și cifre de afaceri de 5.000 de lei

În spatele companiilor selec­tate pentru ajutoare de stat se află expertiză și resurse consistente, spun reprezen­tanți ai Ministerului Econo­miei, într-un document văzut de ZF.  ♦ Ministerul Economiei: În spatele companiilor selectate se află  expertiză și resurse consistente. Am luat în…

Controversa ajutoarelor de stat pentru industrie: jucătorii consacrați spun ca ei nu au primit nimic din cele 300 de milioane de euro, iar printre câștigători sunt companii cu 2-3 angajați și cifre de afaceri de 5.000 de lei
Controversa ajutoarelor de stat pentru industrie: jucătorii consacrați spun ca ei nu au primit nimic din cele 300 de milioane de euro, iar printre câștigători sunt companii cu 2-3 angajați și cifre de afaceri de 5.000 de lei · Foto: Business Magazin

În spatele companiilor selec­tate pentru ajutoare de stat se află expertiză și resurse consistente, spun reprezen­tanți ai Ministerului Econo­miei, într-un document văzut de ZF. 

♦ Ministerul Economiei: În spatele companiilor selectate se află  expertiză și resurse consistente. Am luat în calcul investițiile și nu bilanțurile prezentate, care pot părea derizorii.

În spatele companiilor selec­tate pentru ajutoare de stat se află expertiză și resurse consistente, spun reprezen­tanți ai Ministerului Econo­miei, într-un document văzut de ZF. Principalul criteriu care ar trebui luat în calcul pentru judecarea proiectelor este anvergura investițiilor și nu bilanțurile prezentate de companii, se mai arată în documentul citat. Precizările vin în contextul în care mai mulți jucători grei din industria românească, printre care Chim­complex, au contestat rezultatele unei scheme  de sprijin pentru investiții de anvergură în industria prelucrătoare și au acuzat că au câștigat firme „de apartament”, care nu vor putea duce la capăt investițiile asumate.

„Criteriile au fost astfel construite încât să extindă industria prelucră­toare a țării; de aceea firmele câștigă­toare în actuala etapă au coordo­na­tele financiare și de personal specifice unui companii mici, dar în spatele fiecăreia dintre cele selectate se află  expertiză și resurse consistente”, se arată în documentul citat.

Ultimii patru ani au fost grei pentru industria românească, care a intrat în recesiune înainte de pandemie. Problemele pe lanțurile de valoare și apoi creșterea prețurilor la materii prime și la energie au închis, așa cum arată toate datele, capacități de producție în România. 2022, deși un an bun pentru economie în ansamblu, pentru industrie a arătat teribil: producția industrială scade, iar metalurgia și chimia scad cu câte două cifre. Mai mult, deficitul comercial la bunuri este generat în proporție de mai bine de 50% de produse chimice. În aceste condiții, pe lângă prețurile energiei și politicile de mediu, un rol crucial îl joacă ajutoarele de stat pentru relansarea industriei românești.

Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare din România a intrat în linie dreaptă anul trecut, iar pe 16 decembrie 2022 s-au încheiat înscrierile. Au aplicat pentru fonduri uriași precum Liberty Galați, Chimcomplex, Antibiotice Iași, Aramis – cel mai mare exportator român sau Lindegaz.

Din cele 97 de companii care au aplicat pentru fondurile în valoare totală de 300 mil. euro din schema de ajutor de stat pentru industria pre­lucră­toare, 21 de companii au obținut punc­tajul maxim și doar 8 dintre acestea au primit finanțare. Sub linie se află companii precum Chim­complex, Exonia sau Proma­teris, care au contestat rezultatele.

Printre câștigători se numără și companii cu 2-3 angajați sau chiar niciun angajat și una dintre companii are afaceri 5.100 de lei. Antreprenorii români amintiți mai devreme au protestat și au spus că cele opt companii nu au capacitatea să investească și să obțină cofinanțarea pentru proiectele asumate.

Ministerul Economiei spune însă că în spatele companiilor câștigătoare se află investitori serioși și cu resurse, unii dintre ei internaționali: „Cei 8 câștigători ai licitației făcute de Ministerul Economiei trebuie judecați după anvergura investițiilor asumate, respectiv 2,1 miliarde de lei – aproximativ 430 de milioane de euro – nu după cifrele de bilanț prezentate, care pot părea derizorii. În spatele acestor companii stau puternice companii globale, cu resurse economice și capacitate puternică de investiții”.

Conform datelor publice, compania Nonwoven Global, unul dintre câștigători și care a avut în 2021 afaceri de 5.100 de lei, are ca acționar grupul PPE, înregistrat în Germania. Restul companiilor au, conform datelor publice, acționariat românesc.

Ministerul Economiei mai precizează că investițiile se vor derula mai întâi, urmând ca după finalizarea acestora să fie virat ajutorul de stat: „Investitorul are la dispoziție 6 luni de la selectare pentru a începe investiția. Nu reușește, pierde finanțarea de stat, iese din criteriile de eligibilitate și locul său e luat de următorul de pe listă.”

Cu toate acestea, schema de ajutor de stat poate fi derulată doar până la 31 decembrie 2023, astfel că, dacă se pierd banii pentru o investiție ratată, timpul este foarte scurt pentru realocarea fondurilor.

Contestatarii schemei de sprijin cer fie bugetarea acesteia astfel încât toate cele 21 de companii cu punctaj maxim să primească finanțarea, fie reanalizarea dosarelor.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună