Contractul Loteriei cu firmele care au dat aparatele slot-machine, clasificat "secret de serviciu"

Contractul, denumit “Contract de Credit – Furnizor încheiat între Compania Națională Loteria Română (CNLR) și …, …, … pentru Implementarea Programului Videoloterie în România”, a fost semnat în 1 septembrie 2003, pentru zece ani și avea drept scop implementarea unui program de video-loterie “la cheie”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare, care citează documente ale anchetatorilor Parchetului Curții de Apel București din dosarul în care CNLR este urmărită penal.

Potrivit surselor citate, contractul, clasificat inițial ca “secret de serviciu”, a fost modificat pe parcurs și prelungit până în decembrie 2014.

“Referitor la sistemul de video-loterie, obligația creditorului era de a asigura finanțarea întregului program pentru achiziția, livrarea și mentenanța acestuia, obligația furnizorului era de a livra sistemul la cheie, iar obligația beneficiarului era de a rambursa finanțarea acordată de creditor din încasările brute ale programului”, se mai arată în documentele anchetatorilor.

Una dintre firme avea rolul de a supraveghea informatic întregul sistem de video-loterie și a stabili lunar sumele intrate, a celor jucate și a celor ieșite din sistem sub formă de câștiguri, pentru fiecare aparat în parte, iar CNLR, de a colecta efectiv sumele de bani prin sucursalele sale și de a plăti premiile câștigate la fiecare aparat, în fiecare sucursală, în timp real.

Sursele citate au precizat că, în loc să aducă aparate pentru sistemul de video-loterie, CNLR a adus 6.263 de aparate de tip slot-machine, cunoscute ca “păcănele”, pentru care compania trebuia să obțină autorizare, iar pentru organizarea jocului de noroc ar fi trebuit să obțină licență, potrivit OUG 77/2009.

“Cu alte cuvinte, chiar de la intrarea în vigoare a acestui act normativ exista obligația CNLR de a solicita autorizarea anuală a fiecărui aparat în parte (8.000 de lei/an) și licențierea jocului de noroc (25.000 de lei/an)”, se arată în documentele citate.

Într-un singur an, pentru autorizarea aparatelor, era necesară plata unei sume de 50.104.000 de lei, deci în total 300.624.000 de lei din 2009 până în 2014, iar pentru licența de joc trebuia plătită suma de 25.000 de lei, deci în total 150.000 de lei pentru cei șase ani.

“Făcând un calcul, se constată că, pe lângă produsul obținut în anul 2010 din infracțiune, sumele datorate bugetului de stat sporesc cu încă 300.774.000 de lei, care se adaugă la suma de 162.559.647,02 lei, rezultând un total provizoriu de 463.373.647,02 lei”, arată sursele judiciare, care citează documentele procurorilor Parchetului Curții de Apel București.

Potrivit surselor citate, cele trei firme cu care avea contract Loteria știau că nu există autorizările și licențele necesare, pentru că în realitate nu se desfășura o activitate de video-loterie, dar au continuat să pună la dispoziția CNLR echipamente și să obțină un profit uriaș din activitatea ilicită.

Totodată, în actele de la dosar se mai arată că CNLR primea o cotă mult mai mică decât cele trei firme cu care avea contract.

“De exemplu, în cursul anului 2010, conform datelor furnizate de … suma totală de împărțit conform procentelor aferente fiecărei părți a fost de 162.599.647,02 lei din care 104.088.816,49 de lei au revenit …, 1.625.996,48 lei au revenit … și doar 56.884.834,05 au revenit CN Loteria Română”, potrivit surselor citate.

Pe baza documentelor pe care le dețin, anchetatorii au stabilit sumele obținute anual de pe urma celor 6.263 de aparate de tip slot-machine, astfel că în 2010 acestea s-au ridicat la 162.559.843 de lei, în 2011 – 156.628.748 de lei, în 2012 – 139.198.091 de lei, în 2013 – 116.303.245 de lei, iar în 2014 – 23.806.494 de lei. Totalul câștigurilor obținute în cei cinci ani de funcționare nelegală este de 598.536.226 de lei, au precizat sursele judiciare.

Dosarul a fost deschis în 3 august 2010, când ofițeri de poliție de la Direcția de Investigare a Fraudelor din Poliția Română s-au sesizat din oficiu. Cazul a fost înregistrat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, de unde a fost preluat, în 13 ianuarie 2015, de Parchetul Curții de Apel București. La momentul preluării cazului, în dosar era începută, din 10 octombrie 2014, urmărirea penală in rem, pentru desfășurarea fără licență sau autorizație de activități în domeniul jocurilor de noroc, iar în 6 martie s-au extins cercetările și pentru fapta de evaziune fiscală.

În 26 martie au fost puse sub învinuire CNLR și trei persoane juridice, firme cu care CNLR a încheiat contractul păgubos. Celor trei persoane juridice nu le-au fost aduse deocamdată la cunoștință acuzațiile, motiv pentru care numele lor nu poate fi făcut public, au precizat sursele citate.

Parchetul Curții de Apel București a anunțat, în 8 aprilie, că Loteria Română este urmărită penal pentru desfășurarea fără licență de activități în domeniul jocurilor de noroc de tip slot-machine, în perioada 2006-2014, în acest dosar prejudiciul fiind de peste 463 de milioane de lei, respectiv aproximativ 100 de milioane de euro.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2006-2014, Loteria Română a desfășurat, fără a avea licența și autorizațiile necesare, activități de tip slot-machine cu un număr total de 6.263 de aparate puse la dispoziție de către alte persoane juridice.

De asemenea, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul SC Lotrom SRL, care în perioada 2006-2014 a pus la dispoziția Loteriei Române aparate pentru activități de jocuri de noroc tip slot-machine cu care au fost desfășurate activități de jocuri de noroc neautorizate și nelicențiate.

Jurnaliștii de la Rise Project scriu că în acest dosar mai sunt urmărite penal, pe lângă Loteria Română și compania Lotrom, alte două companii private cu acționariat grecesc: Intracom și Intralot.

Compania Națională Loteria Română este lider pe această piață, cu peste 1.109 de spații în care sunt amplasate aparate electronice slot-machine.