Contrabanda cu țigări a ajuns la un minim istoric în România. În Franța a crescut fără precedent

România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale consumului ilicit de țigarete, cu o pondere de 7,9% din totalul țigaretelor consumate în 2021, arată rezultatele unui studiu KPMG

Prețul mai scăzut al țigaretelor în România și creșterea consumului de produse  ”fără fum” sunt printre factorii care au contribuit la scăderea consumului de țigări de contrabandă sau contrafăcute

Gregoire Verdeaux, Philip Morris International: ”Față de 2018, consumul ilicit de țigarete a scăzut de la 15% la 7,9% în România. În paralel, piața de produse alternative a crescut de la 3% la 7%”

Cei aproximativ 5 milioane de fumători din România au consumat, în 2021, un număr de 26,6 miliarde de țigarete, iar 2,1 miliarde de țigarete din consumul total (respectiv 7,9%) au fost țigarete de contrabandă sau contrafăcute, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de firma de audit și consultanță KPMG, la comanda producătorului de țigarete Philip Morris International.

”Rezultatele acestui studiu, pe care îl realizăm din 2006 încoace, încep să fie din ce în ce mai elocvente odată cu creșterea pieței de produse alternative la țigaretele tradiționale. În anul 2018, în România consumul ilicit de țigarete avea o pondere de 15% din totalul pieței, iar raportul KPMG arată că în 2021 aceasta aproape că s-a înjumătățit, la 7,9%, o performanță remarcabilă. În aceeași perioadă, în România, cota de piață a produselor fără fum a crescut de la 3% în 2018 la 7% în 2021”, a explicat, într-un interviu acordat ZF, Gregoire Verdeaux, Senior Vice President, External Affairs în cadrul producătorului de țigarete Philip Morris International.

La nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, consumul de țigarete a ajuns la 436,2 miliarde de țigarete în 2021, din care 35,5 miliarde de țigarete, respectiv 8,1% din total, l-a reprezentat consumul de țigarete de contrabanda sau contrafăcute, mai arată rezultatele studiului KPMG. Un alt rezultat al studiului arată că majorările excesive ale prețurilor produselor tradiționale din tutun duc la creșterea comerțului ilicit și nu au un impact semnificativ asupra consumului. O arată exemplul Franței, unde o creștere semnificativă a prețurilor la țigări  a dus la o creștere abruptă a consumului de țigări ilicite, de la 13% în 2017 la 29% în 2021.

”În Franța prevalența fumatului a rămas în jurul a 33-34% din populație, nu s-a schimbat nimic fundamental în ultimii ani la acest capitol. Însă în ultimii ani au crescut taxele pe țigarete și astfel prețul unui pachet de țigări a ajuns la 9,5- 10 euro per pachet, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Piața de consum ilicit din Franța a crescut foarte mult, iar grav este că a crescut consumul de țigări contrafăcute, nu de contrabandă. Lucrurile arată de parcă ar fi scăpat puțin de sub control. Guvernele statelor UE au pierdut, din comerțul ilicit de țigarete, taxe în valoare de 10,4 miliarde de euro, din care Franța e responsabilă de 6,2 miliarde de euro. Nu trebuie să fie Franța un model, că tot se discută acum de o nouă legislație pentru taxarea țigaretelor la Bruxelles”, a mai spus Gregoire Verdeaux, un executiv care a fost, în perioada 2008-2011, directorul adjunct de cabinet al președintelui Franței de la acea vreme, Nicolas Sarkozy.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la revizuirea directivei care stabilește cadrul de taxare pentru produsele din tutun (și, prin urmare, de stabilire a prețurilor) în Europa, iar o propunere este așteptată până în ultimul trimestru al anului 2022. Cel mai probabil, noua propunere ar acoperi și produsele pe bază de tutun și nicotină fără fum, cum ar fi țigările electronice, produsele din tutun încălzit și plasturii cu nicotină.

”Marea schimbare reflectată în raportul KPMG arată că producția de țigarete contrafăcute s-a mutat spre vestul Europei, în statele în care taxarea și, implicit, prețurile țigaretelor au crescut. Iar în 2022 datele raportului vor arăta impactul inflației foarte mari, inflație care va afecta cu precădere persoanele cu venituri scăzute. O mare parte din populația cu venituri scăzute fumează țigarete tradiționale, iar pentru ei va fi un moment de răscruce: ori merg spre achiziția de țigarete de pe piața neagră, ori caută alternative la fumat”, a mai spus Gregoire Verdeaux.

În România, Philip Morris are două entități (Philip Morris România și Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei în 2020, potrivit datelor raportate în bilanțul depus la Ministerul de Finanțe. Producător al țigaretelor Marlboro, compania și-a propus să înlocuiască țigările tradiționale cu produse cu risc redus și a dezvoltat mai multe produse fără fum despre care susține că sunt o alternativă mai bună pentru fumătorii români decât continuarea fumatului de țigări convenționale. IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de PMI, a fost lansat în România în octombrie 2015 și a crescut constant din 2017 încoace. În prezent, circa 300.000 de români consumă IQOS. Compania a investit peste 600 de milioane de euro în fabrica din Otopeni pentru a dezvolta capacități de producție a produselor din tutun încălzit.

Principalii competitori ai Philip Morris sunt British American Tobacco, Japan Tobacco International și Imperial Tobacco.