Continuați să inovați!

BUSINESS MAGAZIN: Conferința dedicată companiilor inovatoare este un proiect pornit în 2014 când Dorin Oancea, coordonatorul revistei din acea perioadă, observa că în pofida dezvoltării sectorului IT, România se numără printre țările cu cel mai redus nivel de inovație. Ei bine, România și Bulgaria sunt și în prezent singurele țări din Uniunea Europeană care au statutul de inovator modest, performanța României în materie de inovație scăzând cu 14,1% în 2016, comparativ cu 2010, potrivit celui mai recent tablou de bord privind inovarea, publicat de Comisia Europeană. Investițiile firmelor au scăzut cu 52,3%, ajungând la 18,1% față de media UE în 2016. Potrivit INS, în perioada 2012-2014 s-a înregistrat o pondere de 6,5% a companiilor inovatoare în total. În anul 2016, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovația de produse sau procese a fost de circa 1,8 miliarde de lei, aproape jumătate față de nivelul din 2014, când valoarea a fost de 3,43 de miliarde de lei, potrivit datelor anterioare ale Business MAGAZIN.
Ce este de fapt inovația – un termen care a devenit foarte popular în ultimii ani și care are tendința să se demonetizeze?
 

RĂZVAN RUGHINIȘ,  INNOVATION LABS: Obișnuiesc să le spun studenților mei că, dacă în urmă cu 20 de ani eram într-o economie a resurselor și capitalul era predictorul esențial pentru succesul unui business, la începutul anilor 2000 a apărut paradigma „economia cunoașterii“, și dintr-o dată acea țară, acea regiune ce reușea să pună în valoare competențe cât mai avansate reușea să obțină produse cât mai spectaculoase, cu o valoare economică mai mare. Cred că în epoca Facebook, în epoca conectivității instante am trecut într-o economie a atenției, iar motivele pentru care suntem într-o poziție sau alta nu țin atât de mult de atingerea unor rezultate, ci mai mult de modul cum întreaga regiune lucrează. În acest clasament al inovării nu suntem doar alături de Bulgaria, ci și de Polonia, care performează la fel de slab, motivul fiind un sindrom al impostorului: suntem într-o Europă mărită, în care tot timpul ne străduim să demonstrăm că aparținem și discutăm mai puțin despre viziunea noastră, despre ce ne dorim.

BUSINESS MAGAZIN: Ce înseamnă pentru mediul privat inovația? Este aceasta într-adevăr un motor, poate să ajute la dezvoltarea afacerilor locale?
 

ROBERT ANGHEL, ING Bank: Aș spune că sunt două caracteristici importante ale acestui termen, care într-adevăr s-a demonetizat pentru că îl folosim mult prea mult, în mult prea multe contexte și de multe ori în contexte greșite. Prima caracteristică este funcționalitatea serviciului pe care îl punem în piață – rezolvă el o problemă reală a utilizatorului? Dacă da, atunci există potențial ca acel serviciu să fie inovator. A doua caracteristică importantă este legată de scalabilitate: odată pus în piață, are relevanță? Are scalabilitate? Dacă și acest răspuns este afirmativ, acel serviciu este inovator. Din această perspectivă, cred că și lucrurile de rutină pot fi rezolvate într-un mod inovator. Un exemplu este și Black Friday, unde majoritatea feedbackului legat de livrări a fost că produsele au venit mult mai repede decât se așteptau oamenii. Acolo e un proces care s-a optimizat, a fost optimizarea unui proces de rutină. Nu s-a investit în tehnologie, nu s-a investit în absolut nimic. O altă confuzie pe care o văd destul de des este faptul că asimilăm inovația cu laboratorul de tehnologie; tehnologia e un facilitator pentru inovație, dar nu este inovație. Atât timp cât nu rezolvă o problemă și nu are de-adevăratelea relevanță în piață, aș zice că nu este vorba de ceva inovator. Să nu uităm că tableta n-a inventat-o Steve Jobs, e cel mai bun exemplu.

VICTOR IANCU, KPMG: Trebuie să facem clar diferența între două componente ale inovării: în primul rând, inovarea înseamnă creativitate și de multe ori partea aceasta – mai ales în business – este confundată cu inovarea. Iar a doua componentă este livrarea unui rezultat bazat pe creativitate, ceva care să aibă valoare – fie monetară, fie nonmonetară; atenție, inovarea nu e neapărat ceva care poate fi monetizat sau care trebuie monetizat, valoarea din inovare poate fi și un zâmbet, o bucurie adusă unei persoane. Gândiți-vă la acest domeniu al inovării sociale, care devine foarte prezent și în România. Prin urmare, două componente: creativitate și livrare, capitalizare pe acea creativitate. Dacă nu le avem pe cele două împreună, nu suntem în prezența inovării. Bineînțeles, această capitalizare trebuie să aibă la bază o nevoie, umană sau de orice alt fel. Nu în ultimul rând, trebuie să înțelegem că inovarea este un proces, nu este instantanee; creativitatea poate fi instantanee. Dacă am înțeles acest lucru, următorul pas este să conștientizăm că un proces are nevoie de timp și resurse.

ADRIAN ZĂRNESCU, SYSWIN SOLUTIONS: Procesul inovativ din cadrul unei companii necesită mult timp și mulți bani, pentru că, așa cum știți, în ultima perioadă piața muncii s-a degradat continuu, mai ales pe partea tehnologică. Inovarea pleacă într-adevăr de la o idee, de la o minte creatoare care identifică o soluție la o cerință din piață, iar pe urmă, întreg procesul prin care trece acea idee este lung, trecând prin multe etape de proiectare, testare, reproiectare, retestare și abia apoi ajungând să fie pus pe piață. Un alt proces foarte costisitor este cel în care intervine marketingul.

CRISTIAN DANCIU, GREEN SPOTS: Ai nevoie de partea creativă și de partea de vânzare, de monetizare a ideii. Pentru noi, inovația este ambiție, este curaj, energia depusă atât în discuțiile cu potențialii beneficiari, cât și cu autoritățile. Inovația reprezintă și încredere – încredere în tine, încredere în colegii tăi, în idee și în potențialul și oportunitatea de pe piață în momentul actual.

RĂZVAN RUGHINIȘ, INNOVATION LABS: Mai ales în cazul inovării trebuie să ieșim din șabloanele unor definiții, pentru că nu există una singură; asta îi încurajez și pe studenții mei, să nu rămână în șabloane. Eu cred că inovația este drumul de la idee la un produs, iar lucrul acesta nu se întâmplă accidental. Este adevărat că noi ne uităm doar la poveștile de succes, la acele exituri extraordinare, dar nu avem răbdarea să ne uităm în spate, la câtă muncă și câte sacrificii au făcut acele companii pentru a reuși să meargă împotriva definițiilor clasice. Inovația înseamnă tocmai să nu accepți definițiile pe care ți le dă altcineva, indiferent de autoritatea acestuia, și într-un fel sau altul să încerci ceva diferit. De multe ori, poate să fie vorba inclusiv de optimizarea unui proces – ne gândim la inovare ca la ceva foarte, foarte mare, dar inovarea începe cu pași mici. Pentru mine, inovarea este în primul rând asumarea unei probleme, a unei viziuni, și dacă există acea asumare, la un moment dat va contamina mediul din jurul tău. Speranța mea este că se va crea și resursa de timp, se vor alinia și resurse economice, dar ceea ce cred că lipsește în societatea românească este acest nivel în care să faci un pas în față și să spui: „Eu cred că aceasta este următoarea aplicație, acesta este următorul serviciu, acesta este următorul produs și vreau să îl construiesc“.

BUSINESS MAGAZIN: Care sunt cauzele pentru care suntem plasați în partea de jos a acestui clasament al inovării la nivel european? E o chestiune care ține de mentalitate, de resurse, de sprijin din partea autorităților?

ROBERT ANGHEL, ING Bank: Nu sunt neapărat de acord cu acest clasament, pentru că umflăm, din nou, semnificația acestui termen. Cred că fiecare dintre noi a făcut ceva inovator în ultimul an, în oricare dintre companiile în care lucrează, și insist pe faptul că inovația e ceva plictisitor. Poate e surprinzător ce spun, dar toți, în fiecare zi, rezolvăm probleme de business – cum să vindem mai mult, cum să optimizăm un proces de producție, cum să reparăm ceva ce nu funcționează; soluția creativă pe care o găsim pentru acea problemă asumată este un proces de inovație. E adevărat că nu toate companiile au un proces standardizat pentru a identifica problemele, pentru a le prioritiza, pentru a le valida cu acționarii și pentru a găsi, apoi, soluții care să fie validate, implementate și ulterior scalate. Cred că nu sunt foarte multe companii care au o astfel de metodologie bazată, în principal, pe design thinking, dar informal toți facem asta.
Văd că apar din ce în ce mai multe inițiative de digitalizare a bankingului în România, de la George până la BT Pay sau Orange Money, și toate vin ca inițiative care aduc gradul de digitalizare a bankingului la un standard actual. La nivel de proces, e greu de spus câte bănci au formalizat procesul de inovare.

ADRIAN ZĂRNESCU, SYSWIN SOLUTIONS: Ideile vin din toate direcțiile, inclusiv dinspre contabilitate sau dinspre marketing. Apoi este analizată acea idee, poate fi transformată într-un proiect de succes, poate fi dus produsul pe piață sau poate fi adoptată mai întâi în cadrul companiei. La noi în companie totul se desfășoară bazat pe inovație, bazat pe idei care sunt puse în practică și finanțate. Bineînțeles, există și eșecuri; să nu creadă cineva că într-o companie al cărei obiect de activitate principal este inovația sau cercetarea nu apar eșecuri sau bugete cheltuite în van, fără un rezultat palpabil. Dar tocmai asta este frumusețea jocului, și până la urmă chiar și din eșecuri se creează alte produse, se identifică alte soluții care până la urmă sunt transformate în produse de succes.

VICTOR IANCU, KPMG: Aș plasa companiile în două mari categorii: 1. unele care se nasc inovatoare, acestea sunt în general start-up-uri, companii care s-au creat venind în întâmpinarea nevoilor unui grup de persoane sau ale unei piețe – în mod automat, acea companie și-a organizat și procesele, modul de a lucra și ecosistemul de parteneri în jurul unor metodologii care sunt per se inovatoare; 2. organizațiile mature, care dintr-o dată se lovesc de noi realități și atunci spun: „OK, trebuie să inovăm”, fără a avea neapărat proprietatea termenilor. Atunci când discutăm cu oameni din business, ajungem să înțelegem că mai întâi trebuie să facem un fel de evanghelizare a ceea ce înseamnă inovarea ca proces și structură, iar asta e în regulă. Inovarea este complicată în afaceri pentru că „business thinking” este total diferit de „innovation thinking”; în primul caz ai nevoie de predictibilitate, nu poți să greșești foarte des, pentru că ai clienți care nu îți permit un asemenea lux; în „innovation thinking”, greșeala este aici o oportunitate de a învăța, pentru că poți să experimentezi. Impredictibilitatea este ceva ce face parte din joc, este asumată. Pentru a reuși să îmbine cele două tipuri de gândire (aparent antagonice), în unele organizații se formează echipe cărora li se acordă posibilitatea să funcționeze după alte reguli, nu după cele corporate. Sunt diferite soluții care se pot adapta, iar aici noi intervenim și sprijinim organizațiile să găsească și mai apoi sa implementeze cele mai bune soluții.

BUSINESS MAGAZIN: Cum ajungi să finanțezi un proiect important de inovare într-o companie? Puteți să îmi dați câteva exemple?

ROBERT ANGHEL, ING Bank: În ING am oprit operațiunile cu numerar, adică am adresat următoarea problemă a utillizatorului: „Ca să pot să îmi depun banii mei, trebuie să fac următorul lucru: să îi iau într-o borsetă sau sacoșă – și nu glumesc, au fost sacoșe -, să merg cu mașina până undeva, să caut loc de parcare, să stau la o coadă, să vorbesc cu cineva și, după această interacțiune, să pot să îmi folosesc banii oricum aș vrea.” Asta nu e o experiență de care am fost vreodată mândri și atunci ne-am propus să îi ajutăm pe acești clienți să își folosească banii mai ușor în format digital. În realitate, dacă te uitai la dimensiunea sau la volumul de tranzacții făcute prin acest proces dureros, el nu reprezenta mai mult de 3% din total. A trebuit să reinventăm multe procese prin care să acomodăm depunerile de numerar la orice ATM, chiar dacă nu ești client al ING. După un an de zile, cât a durat implementarea proiectului, am reușit să îl închidem cu succes. Nu aș spune însă că e unul dintre cele mai inovatoare servicii ale ING sau unul de care să fim cel mai mândri. Aș oferi un alt exemplu: la un moment dat, în ING aveam funcționalitatea prin care doi utilizatori puteau să facă transferuri peer-to-peer prin NFC (Near Field Communication), doar atingând cele două telefoane. A fost o foarte bună provocare tehnologică, ceva ce dezvoltatorii au făcut în timpul liber. De comunicat a fost extraordinar de interesant, era ceva ce nu mai avea nimeni; în final, mai puțin de 1% din utilizatorii de mobile banking au folosit opțiunea. A fost aceea o inovație? Nu cred că a rezolvat nicio problemă a utilizatorului și atunci nu aș recunoaște-o ca inovație. Pe de altă parte, acum ceva timp am implementat un proces prin care, în loc să validăm datele clienților care aplicau pentru un credit cu adeverință de venit în format fizic sau alte interogări asincrone la biroul de credit, am făcut un flux în timp real prin interogarea la ANAF sau Biroul de Credit. Rezolvi o problemă a clientului? Da, pentru că nu mai vine cu adeverința, nu mai stă două zile ca să primească creditul. Nu a fost o provocare tehnologică, a fost o implementare relativ simplă,  dar a bifat aceste trei condiții: a rezolvat o problemă a clientului cu o soluție care a fost confirmată de către client și care s-a scalat. E o soluție inovatoare.

VICTOR IANCU, KPMG: La nivel de țară, suntem pe ultimul loc în Europa la investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare, deși este demonstrat și empiric, și teoretic că există o legătură directă între investiții și valoarea economică ce provine din activitatea de inovare. Problema pe care o văd eu – și asta e o chestiune la nivel de politici economice și la nivel național – este că se pune semnul egal între nevoile unui business comun, cum e cel imobiliar, și altele care includ inovarea pe scară largă. În real estate am cumpărat astăzi un teren, l-am dezvoltat și în jumătate de an pot să obțin și profit; în zona inovării lucrurile stau total diferit. În proiectele care implică inovare investești, dar nu știi ce rezultate vei obține, este posibil să pierzi, și acesta este un lucru pe care trebuie să ți-l asumi ca organizație de la început.

BUSINESS MAGAZIN: Mai puțin de 0,5% din PIB este alocat investițiilor ÎN cercetare și dezvoltare.

VICTOR IANCU, KPMG: Conform ultimelor date, cred că o să apară în decembrie cele pe 2017, ultimul procent era 0,48% din PIB. Media europeană e 2% din PIB.

Răzvan Rughiniș, INNOVATION LABS: Sunt foarte multe moduri de măsurare. Toată lumea e de acord că în cei 29 de ani de la Revoluție este cel mai scăzut nivel al resurselor de cercetare. A fost un scandal european în care România a fost implicată pentru că ținta Europei ca spațiu inovativ e de 2% și foarte multe țări depășesc 4%, ca să știm unde este concurența europeană. Aici nu vorbim de Coreea de Sud, de China, cu niște investiții extraordinare. Europa și-a asumat la nivelul statelor membre o susținere a cercetării și inovării de 2%, iar la începutul anului guvernul avea 0,18%. N-aș vrea să intrăm în toată zona aceasta, dar ne dă totuși până la urmă o bună înțelegere și a surselor de inovare. E un lucru extraordinar faptul că exemplele pe care le discutăm sunt susținute de mediul privat, ceea ce pentru mine este mai degrabă un motiv de optimism. Trebuie să înțelegem – poziția României alături de Bulgaria și Polonia pe rankingul de inovatori modești ține și de o politică a modului în care reflectăm lucrurile. Trebuie să înțelegem că sunt inclusiv grupuri de interese economice; Germania și Franța vor dori nu doar să fie în top, vor dori să fie cu o imagine extraordinar de pozitivă. Noi trebuie să luptăm și în acest joc al limbajului, este foarte greu în momentul acesta în România să spui care sunt trăsăturile acelea puternice pe care am vrea să le vedem mai puternic ponderate în acest indicator al inovării. Astfel de evenimente prilejuiesc posibilitatea de a discuta despre punctele noastre tari ca spațiu economic, ca țară. Asta mi se pare cel mai important – unde putem noi să performăm mai bine decât regiunea, decât Europa. Cred că lucrul acesta se va schimba. Până acum, într-un fel sau altul toată luna de miere prelungită de 11 ani de la intrarea în Uniunea Europeană cred că ajunge la un sfârșit și nu ne mai așteptăm să fim dați afară mâine din UE. Și trebuie să încercăm într-un fel sau altul să participăm la această dezbatere, la această luptă pe ce este valoare și ce nu este valoare, pentru că este o luptă între mai multe țări în care fiecare vine cu punctele sale tari. Și să luptăm această luptă într-un mod perseverent.

BUSINESS MAGAZIN: Dle Zărnescu, dvs. simțiți că ați putea primi mai mult sprijin din partea autorităților, din partea statului, sau nu așteptați un astfel de sprijin?

ADRIAN ZĂRNESCU, SYSWIN SOLUTIONS: Nu am primit niciodată sprijin din partea statului. Compania noastră este oarecum tânără. Mai poate fi considerată totuși un start-up, a fost înființată în 2012 plecând într-adevăr de la o idee – foarte interesantă și foarte ciudată pentru unii – să conectăm toate parcările din România la ANAF. Și culmea a fost că după ce am avut această idee a apărut și o lege care i-a obligat pe operatori să facă acest lucru. Și acesta a fost momentul care ne-a dat avânt, pentru că aveam deja hardware-ul dezvoltat. Și pe urmă a fost doar o chestiune de implementare, dezvoltare. Undeva între 25 și 30% din buget se alocă pentru cercetare și dezvoltare.

BUSINESS MAGAZIN: Dvs., dle DANCIU, cât ați investit alături de asociații dvs. în dezvoltarea „copacilor cu energie“ și care a fost sursa acestei finanțări?

Cristian DANCIU, Green Spots: Am avut o sursă mixtă – o parte, finanțarea de la compania-mamă, Triptic Studio, și am fost una din echipele curajoase care au accesat programul de finanțare Start-up Nation 2017. O parte din echipamentele pentru producția chargerelor a fost achiziționată prin acest program, cu ajutorul unei bănci care ne-a oferit un credit-punte. Am dorit să mergem pe această soluție pentru a accelera cumva procesul de investiție și pentru a acoperi mai repede nevoia identificată pe piață.BUSINESS MAGAZIN: ce buget este alocat inovării Într-o bancă? Aveți un buget anual discutat sau cum se desfășoară mai exact lucrurile legate de finanțarea acestor proiecte?

Robert Anghel, ING Bank: În cazul nostru aș zice că tot procesul acesta este cumva integrat în organizație. Nu există un departament de inovație. Există o echipă de coach care cunoaște această metodologie prin care formalizăm procesul de inovare. Altfel, tot bugetul companiei e pentru dezvoltare. Și e pentru inovație. Nu aș zice că e un buget de inovație. E jobul nostru – să rezolvăm probleme cu soluții care sunt scalabile. Și să nu investim în feature-uri despre care credem că nu vor avea scalabilitate, succes în piață. 

BUSINESS MAGAZIN: Dle Iancu, există și niște stimulente fiscale pentru companiile care cercetează și caută soluții inovatoare?

Victor Iancu, KPMG: Există un studiu dedicat acestui subiect realizat de KPMG. Din analiza făcută de colegii mei observăm că la acest capitol suntem totuși în fața multora dintre vecinii noștri din regiune, atât pe zona de angajați – salarii, cât și în zona pe impozitului pe profit. Ce se întâmplă în realitate însă este că nu multe organizații aplică pentru genul acesta de facilități. Legislația, din ce înțeleg, nu este încă foarte clară în această direcție și atunci este nevoie și de un oarecare curaj, dar și de informare suplimentară pentru a implementa aceste facilități.

BUSINESS MAGAZIN: Vă rog, ca o concluzie, pe fiecare dintre dvs., să ne spuneți cum vedeți domeniul în care activați și acei indicatori ai inovării despre care am discutat, peste 10-20 de ani?

Robert Anghel, ING Bank: Cred că bankingul este, într-adevăr, una din industriile care sunt foarte tare provocate și va fi din ce în ce mai mult de acum încolo. Sunt trei lucruri care se întâmplă în momentul acesta care încurajează această provocare. Unul e, pe de o parte, driverul regulatoriu la nivel european, care permite și încurajează accesul și inovarea în rândul serviciilor financiare derulate de actori nonbancari; al doilea este accesul la tehnologie. Tinerii de 20 de ani pot să își facă o aplicație de internet banking în două săptămâni, de pildă; al treilea lucru este apetitul clienților pentru experiențe digitale bancare. Nu mai așteptăm. Mama mea folosește Facebook. A trebuit să îi răspund la un mesaj pe WhatsApp acum. Nu știu dacă știe că are o adresă de mail, dar mama mea are 70 de ani aproape și are o experiență digitală. Noi în România nu mai așteptăm. De fapt cred că e invers. Utilizatorii noștri așteaptă o experiență digitală de la noi.

Victor Iancu, KPMG: În primul rând aș vrea să spun, ca un corolar a ceea ce s-a discutat aici, că se constată cumva că inovarea și tot ce este în jurul ei acum se întâmplă nu datorită unui suport de politici, ci chiar în pofida acestora, ceea ce e foarte interesant. Atunci când te lovești de obstacole, parcă îți dorești și mai mult să atingi anumite obiective. Eu sunt optimist că lucrurile vor evolua în continuare, și asta nu doar așa, pur și simplu, pentru că sunt eu optimist. Motivul este simplu și efectele se simt deja: vom fi forțați să inovăm, iar cine nu va ține pasul va deveni irelevant pentru clienți și pentru piețe și, nu foarte târziu, va dispărea din business.

ADRIAN ZĂRNESCU, SYSWIN SOLUTIONS: Din păcate, în momentul actual cei mai mulți clienți sunt în afara țării și asta din cauza inerției românului de a adopta tehnologii sau a companiilor românești de a adopta noi tehnologii, bazată pe faptul că trebuie să investească acum și profitul vine mai târziu. Dar eu sunt foarte optimist, atât personal cât și referitor la dezvoltarea companiei noastre, și consider că în următorii ani cine nu va încerca să țină pasul cu dezvoltarea tehnologiei, cu digitalizarea, indiferent de domeniul în care activează – că e vorba de agricultură, că e vorba de medicină sau administrație publică – va fi dat la o parte, nu doar că va rămâne în urmă. Pentru că, vrem-nu vrem, digitalizarea reprezintă viitorul și se realizează doar prin inovație.

CRISTIAN DANCIU, GREEN SPOTS: Cred că s-a uitat, cumva, elementul unitar care creează inovația la nivel european și care, prin spiritul nostru și prin personalitatea românului creează tot timpul și a venit, de-a lungul istoriei, cu soluții. Dar tot din cauza acelui spirit nu a avut răbdarea să le coaguleze, deci asta ar fi cumva o direcție din punctul de vedere al indicatorilor.

RĂZVAN RUGHINIȘ, INNOVATION LABS: Eu cred într-un brand de creativitate românească și într-o piață care trebuie să se schimbe. Cred în acest brand pe care reușim să îl capitalizăm în industria de film, în cea de design interior – există un brand „made in Romania“ care se aplică excepțional produselor de design interior, și acestea sunt pe o piață europeană. Până la urmă, oportunitatea este să legi brandul de om de tehnologie, de inginer român care este valorizat în oricare dintre companiile americane sau europene, de brandul de creativitate. Acești oameni de tehnologie trebuie să aibă, într-un fel sau altul, contextul și imboldul să creeze valoare economică made in Romania. Premisele pentru ca România să devină un actor relevant pe piața globală a inovării sunt aici. Întrebarea este dacă vom reuși să le punem în valoare.

Inovația, ca motor al transformării serviciilor

BUSINESS MAGAZIN: Domnilor, vă întreb și pe dvs., ce este inovația pt dvs. și pentru companiile pe care le reprezentați?

ANDREI NICULESCU, AVOCAT: În piața avocaturii suntem mai tradiționaliști, deși încercăm să inovăm. Încercăm să introducem în România conceptul de „new law“, care vine în disonanță cu ceea ce înseamnă piața tradițională a avocaturii și care încearcă să adapteze toate serviciile pe care avocatura le poate oferi clienților în funcție de nevoile actuale ale clienților.

DANIEL RUSEN, MICROSOFT: E un răspuns foarte complex în ceea ce privește o definiție exactă a inovației, dar m-aș axa în primul rând pe succes, pe cum putem să transformăm ziua de astăzi, lucrurile pe care noi le facem astăzi, activitățile pe care le întreprindem într-un mod mai benefic – să fim mai productivi, să ne atingem obiectivele mai repede, să obținem această balanță între viața personală și viața de la birou. Asta își propune Microsoft să facă, să ajute toate companiile, fiecare individ – fie că e vorba de acasă, fie că e vorba de birou – să inoveze și să își transforme viața în mai bine, să obțină lucruri mai bune, mărețe. Tot ceea ce facem noi se bazează pe inovație, pe cercetare și dezvoltare și pe a îmbunătăți lucrurile pe care le facem în fiecare zi.

CĂLIN ȘTEFĂNESCU, HAPPY RECRUITER: La Târgu-Mureș există câteva companii care au dezvoltat o soluție fantastică pe partea de marketing, sunt companii care au dezvoltat câteva soluții inovatoare pentru dezvoltarea orașelor. Acum un an am fost la o întâlnire cu liceeni care puneau bazele unor start-up-uri, iar așteptările mele erau limitate, mă gândeam că cei din liceu nu au nicio legătură, cu partea de inovație. Dar am fost incredibil de impresionat de cât de bine documentați erau, ce bine pregătiți și cât elan aveau să facă lucruri. Noi suntem o companie mică, dar nu mai suntem una locală, suntem prezenți în cinci țări, ne dezvoltăm incredibil de rapid. Referitor la ce vrem noi să oferim oamenilor, în primul rând e vorba de timp: prin soluțiile automatizate care înlocuiesc poate cei mai stresanți pași din activitatea unui om într-o companie, reușim să le oferim timpul necesar pentru a fi mult mai atenți în ceea ce fac.

ANDREI NICULESCU, AVOCAT: În avocatură, inovația înseamnă în primul rând adaptarea la cerințele clienților. Conceptul de „new law“ nu e inventat de mine, e dezvoltat cu precădere în America și Australia începând cu 2012-2013. Vine ca și o soluție a pieței avocaturii în sensul în care clienții aveau nevoie de o paletă de servicii noi, o adaptare a acestora și mai ales o repoziționare a prețurilor, pentru că avocatura tradițională presupune un timesheet, o factură la final de lună care reprezintă orele lucrate de avocați. Acest nou concept încearcă oarecum să elimine tarifele orare, să vină în sprijinul clienților și să nu fie de fapt un serviciu pentru a livra un produs la finalul unui proiect, ci pentru a ajuta clientul să atingă scopul pe care și l-a propus.

BUSINESS MAGAZIN: Cum „se întâmplă“ inovațiile în companii? De unde vin ele?
DANIEL RUSEN, MICROSOFT: În primul rând, inovațiile vin de la client – aflăm care sunt nevoile pieței, cum putem noi să ne ajutăm clienții să își depășească provocările pe care le au sau să fie de succes. E un citat care mie îmi place foarte mult, al lui Jack Welch, fostul CEO de la General Electric, care spunea că dacă ritmul de inovare din cadrul companiei tale este mai încet decât ritmul de inovare din afara companiei tale, cel din piață, atunci sfârșitul este aproape. Cred că pe acest lucru ar trebui cu toții să ne bazăm, iar noi încercăm în permanență să aducem ceva nou, ceva care să fie inovativ, care să ajute fiecare business în parte să își depășească provocările și să ne poziționăm mai bine pe piață. Dacă ne uităm la bugetul pe care Microsoft îl investește în zona de inovație, cred că suntem una dintre companiile de top în ceea ce privește banii pe care îi investim în cercetare și dezvoltare. În ultimii 10 ani, noi am dublat cifra respectivă; în momentul de față, circa 20% din cifra de afaceri a Microsoft se duce către R&D. Ne uităm, de asemenea, spre trenduri revoluționare, așa cum este inteligența artificială, și pe lângă fondurile pe care le alocăm am creat și echipe speciale. În acest moment, peste 8.000 de oameni lucrează doar pe zona aceasta de inteligență artificială pentru a crea noi și noi tehnologii și pentru a transforma zona dintr-un trend, dintr-o idee, în realitate.

CĂLIN ȘTEFĂNESCU, HAPPY RECRUITER: Probabil că în următorii 5-7 ani, foarte aproape de noi, multe locuri de muncă vor dispărea total din cauza inteligenței artificiale, a chatboților, a machine learningului, mai ales joburile care presupun activități repetitive. Pe de altă parte, așa a fost de la primul ciocan din piatră la mașina cu aburi, face parte din evoluția noastră și noi, oamenii, am reușit de atâția ani să ne adaptăm. În momentul de față, trăim o revoluție industrială; unii dintre noi nici nu observăm, deși avem acces la machine learning și la inteligența artificială zilnic, folosind telefonul mobil sau diferite aplicații care învață ce facem noi, ne propun sugestii – chiar și unele canale de televiziune folosesc inteligența artificială și încearcă să ofere utilizatorului ceea ce caută. Noi suntem antreprenori, înființăm companii și încercăm să înființăm unele bazate pe tehnologie și să inovăm lucruri. Anul trecut, prin august, ne-am întâlnit câțiva foști colegi din companii de recrutare și ne-am gândit ce-am putea noi face ca să rezolvăm o listă mare de probleme ale candidaților care își caută joburi, dar și ale companiilor care își caută candidați. Noi venind din recrutare, știm că un recrutor sau o companie, oricare ar fi ea, petrece cam 70% din timp – poate chiar mai mult – discutând cu acei angajați pe care nu-i va angaja niciodată, pentru că trebuie să îi selecteze, să îi filtreze și așa mai departe. Și am decis să dezvoltăm un chatbot – Dora – și să încercăm să automatizăm absolut toți pașii care puteau fi automatizați, chiar dacă unii dintre ei nu mergeau cum trebuie la momentul lansării.

ANDREI NICULESCU, AVOCAT: Există diverse taskuri cu grad redus de implicare profesională, astfel încât anumite lucruri pot fi făcute prin interacțiunea clientului cu o platformă pe care i-o pui la dispoziție. Un exemplu concret pe care noi îl dezvoltăm este o platformă în care clientul, în baza unui abonament, să poată să își spună problema. Pe de altă parte, la nivelul pieței avocaturii, inovația este oarecum condiționată de statutul avocatului. În România, inovația vizează în primul rând imaginea pe care casa de avocatură o propune clientului și interacțiunea directă pe care o are cu acesta.

BUSINESS MAGAZIN: Cum văd inovația companiile cu care lucrați, dle Rusen?

DANIEL RUSEN, MICROSOFT: Sunt două aspecte pe care le subliniez referitor la discuțiile pe care le avem în piață: primul este că teoretic inovația sau tehnologia sunt mai aproape de cei care o folosesc în fiecare zi, în special în zona asta de IT, dezvoltatori etc. Cel puțin așa spune teoria. Din păcate – și o spun din experiența mea personală, nu aș vrea să vorbesc în numele Microsoft – din păcate observăm că nu întotdeauna cei care ar trebui să fie mai deschiși către inovație, către tehnologie sunt întotdeauna cei care promovează inovația și tehnologia în cadrul multora dintre companiile din care lucrăm. Vedem că persoane din business, chiar un CFO sau un HR manager sau un marketing manager sau un executiv în operațiuni, care sunt uneori mult mai deschiși la inovație, care înțeleg  mult mai bine problemele de business pe care le are compania respectivă și caută soluțiile dincolo de soluțiile tradiționale, caută soluții noi, out of the box uneori ne pun pe masă provocări mai deschise decât cei din zona IT. Tradițional, noi, din zona de tehnologie, lucrăm foarte aproape de managerii de IT din cadrul companiilor din România. Dar vedem că inovația și provocările vin mai mult din zona de business – zona acestor manageri care se confruntă în fiecare zi cu piața, cu clienții și aceștia ridică din ce în ce mai multe probleme pe care noi împreună cu partenerii noștri încercăm să le rezolvăm.
Există totuși această frică, ei cred că prin inovație, prin tehnologie, îți poți afecta locul de muncă. Cred că este doar o teorie, pentru că în primul rând tehnologia te ajută să fii mai eficient, nu te va înlocui niciodată, rolul omului va fi tot timpul al omului, dar un rol în care faci management de bază de infrastructură IT se va transforma în alte tipuri de roluri. Trebuie să fim deschiși în permanență la inovație, la învățare și să vedem cum putem să fim mai de ajutor pentru companiile în care activăm decât să ne opunem inovației, poate să devenim un facilitator al tehnologiei.

BUSINESS MAGAZIN: Dle Ștefănescu, cât ați investit în dezvoltarea proiectului Dora și când apreciați că se va recupera investiția?
Prea mult nu am investit fiindcă au investit direct clienții. Atunci când am început am zis că pe partea de inovare, de tehnologie bani găsești pe toate gardurile, sunt o mulțime de angel investori, VC-uri, companii care au bani să investească în start-up-uri care au un produs tehnologic. Chiar și în Târgu-Mureș, care este un oraș micuț, găsești bani ușor dacă ai un plan foarte concret și ai dezvoltat ceva.
Pe o idee e mai greu să îți dea cineva bani, dar dacă ai făcut câțiva pași, în zona de tehnologie banii sunt disponibili peste tot. Noi am ales varianta de a obține finanțare direct de la clienți, iar în momentul de față suntem pe profit, creșterea e spectaculoasă, cifrele se dublează se triplează de la lună la lună – și suntem în discuții  cu companii care vor să cumpere o bucată pentru a ne muta către alte piețe, cum ar fi a Statelor Unite sau Asiei.

BUSINESS MAGAZIN: Dle Nicolescu, dvs. cât trebuie să investiți pentru a ține pasul cu noile dezvoltări tehnologice și cât de deschis e clientul la noul tip de relaționare adus de conceptul de „new law”?

Abordarea pe care o avem aduce schimbări în relația tradițională dintre clienți și avocați și atunci există o reținere atât din interior, fiindcă și avocatul trebuie să se adapteze – și vorbim despre renunțarea la tarifele orare atunci când ai un proiect care te ține în el ore, zile, luni, tendința e clară să îți dorești să facturezi la orele pe care le-ai muncit. Credem însă că este mai important rezultatul pentru client, credem că atât timp cât generăm încredere, e mai puțin important rezultatul financiar de acum decât relația pe care o avem cu clientul. E abordarea pe care new law încearcă să o propună. Investiția inițială în proiectul cu tehnologizarea unei platforme care să ofere soluții pentru proiectele cu grad mic de complexitate nu a fost foarte mare – suntem conștienți că automatizarea pe partea noastră de activitate este foarte importantă – ne va scuti pe noi de muncă suplimentară și îl va scuti pe client de o facturare suplimentară. Mai puțin de 10-15% din venituri sunt direcționate în zona de tehnologie.

BUSINESS MAGAZIN: Cum se implementează inovația într-o companie precum Microsoft, cum vin ideile, câte idei se învârt zilnic prin cadrul Microsoft la nivel internațional, câte din acestea au potențialul de a ajunge dintr-o țară precum România în Statele Unite sau în alte piețe?

DANIEL RUSEN, MICROSOFT: Frumusețea tehnologiei este că nu are granițe – nu există bariere între țări ca România, Germania, Statele Unite sau Senegal de exemplu. Pur și simplu dacă o idee este bună, are aplicabilitate și se consideră că are potențialul de a avea rezultate bune – atunci este preluată și dezvoltată mai departe. Noi acționăm pe un termen denumit „growth mindset” prin care încercăm în permanență să testăm și să vedem care este rezultatul acelui test – luăm o idee, o punem în practică, vedem dacă are rezultat sau nu, dacă nu, mergem mai departe. Noi am crescut sau cel puțin eu – în anii de până în Revoluție, în școală, tot timpul cu această frică de eșec – mai bine nu spun nimic decât să spun ceva greșit; ei bine, lucrul acesta nu cred că este neapărat benefic pentru dezvoltare sau pentru generarea de idei noi – până la urmă vii, spui o idee, poate să fie bună sau nu, așa se naște inovația, așa se naște progresul și de foarte multe ori încercăm, testăm, vedem care e rezultatul –  e un rezultat bun, mergem din nou la tablă și încercăm să creăm o altă idee și un alt concept.
Deși eșecuri Microsoft au fost și nu departe de noi, de exemplu eșecul de pe piața de telefoane mobile, fiindcă am făcut un pas în urmă, n-am inovat la timp în acel domeniu – chiar dacă ideea pe care Microsoft a propus-o, încă din perspectiva mea, este o idee bună, inovatoare, diferită față de a concurenților noștri, ea nu a fost bine adaptată la piață fiindcă a venit un pic mai târziu și am făcut câteva greșeli ulterioare după ce am promovat produsul respectiv – asta nu înseamnă că Microsoft nu mai merge în direcția respectivă și va trebui să rămânem agățați de acest eșec – în permanență dezvoltăm noi produse, servicii, pentru celelalte platforme de telefonie mobilă. Oarecum, mentalitatea aceasta este un lucru pozitiv pe care Microsoft l-a îmbrățișat și pe care îl promovează – cred că piețele răspund pozitiv la genul acesta de gândiri și de strategii.
Acum, revenind la zona aceasta de idei, orice idee poate veni din orice țară, de la orice tip de client și avem un exemplu foarte bun aici în România prin Uipath, singurul unicorn din momentul de față pe care îl avem din România care a plecat cu o idee locală și a inovat la o scală globală – a câștigat clienți din toate domeniile și până la urmă este un start-up.

BUSINESS MAGAZIN: Care este cel mai mare obstacol care stă în calea inovației?
DANIEL RUSEN, MICROSOFT: Cred că lipsa ei, mai degrabă – nu neapărat inovația în sine e un pericol. Cred că vom avea mai mulți unicorni în următorii ani și e important că avem foarte multe start-up-uri care se ajută – spre exemplu Druid, care a început o colaborare cu Uipath, e o companie mare globală, cu sediul central în New York, iar Druid este o companie mică, cu 10 angajați cred. 

CĂLIN ȘTEFĂNESCU, HAPPY RECRUITER: Ce au făcut e fantastic, iar la cum pare că arată generația actuală și următoarea, sunt ferm convins că România va genera niște lucruri spectaculoase în zona asta – avem de trecut o barieră, cea de frică, să nu o dăm în bară, dar când înțelegem că de fapt datul în bară este poate cea mai mare oportunitate pe care o avem dacă învățăm, o facem un pic mai bine apoi.
În prezent cred că trăim o experiență similară cu cea de acum 200 de ani sau când a apărut motorul cu aburi – exact asta se întâmplă în momentul de față – dacă o companie nu are deschiderea să folosească soluțiile deja disponibile sau să-și optimizeze procesele interne, chiar dacă nu inovează ei, pot folosi lucruri care există deja și au niște costuri pe care și le pot permite  – trebuie doar să facă un pas și să aibă deschiderea necesară de a adopta lucrurile care sunt deja existente.
Timpul este o presiune fantastică, cum spunea un prieten la o corporație mare, în momentele acestea, cel rapid o să-l mănânce pe cel mare pentru că cel mare ia o decizie incredibil de greu, are o mulțime de proceduri interne și într-un timp scurt s-ar putea să se trezească cu un nou concurent care a apărut de nicăieri – o companie mică care a avut curaj să implementeze.

ANDREI NICOLESCU, AVOCAT: Pentru noi este foarte important să începem această schimbare în paradigma relației dintre client și avocat – dacă nu am făcut-o acum 10 ani, acum 5 ani, cel mai bun moment este astăzi. Suntem la început, schimbăm oarecum imaginea despre ce înseamnă un avocat care să fie acolo lângă client și care să furnizeze exact serviciul de care are nevoie și sper să ne mai întâlnim ori pe această scenă, ori pe alta – sunt convins că și piața avocaturii din România va suferi o transformare așa cum și piața internațională a suferit.

DANIEL RUSEN, MICROSOFT: Mesajul pe care îl transmit companiilor este să continue să inoveze, acesta este principalul mesaj – dacă au o idee să vină, către companii mai mari care au probabil know how-ul necesar să îi ajute, să îi asiste, fie că este Microsoft, fie că este altă companie. Noi suntem foarte deschiși în a avea genul acesta de discuții – în această direcție – să continue pe ritmul acesta al inovației.
Revin la citatul acela al lui Jack Welch – cred că este esențial ca noi, în cadrul companiilor noastre, să inovăm mai mult decât inovează piața în sine – mediana pieței – pentru a ne putea detașa în marketplace.
Țin minte o istorie – în 1890 Thomas Edison patenta motorul electric, care era mult, mult mai eficient decât motorul cu aburi, totuși, prin 1905, doar 5% dintre companiile americane adoptaseră noul motor electric – al lui Edison, era o adopție foarte scăzută. Lucrul acesta s-a schimbat în 1910 când Henry Ford a lansat noul model T și odată cu lansarea noului model T a construit o nouă fabrică, 100% electrică, absolut toate motoarele pe care le folosea, toate benzile de asamblare erau alimentate de energie, folosind motorul electric, până și mașina în sine a avut un demaror electric instalat și a fost o inovație majoră a acelei vremi – imediat ce Henry Ford a lansat fabrica respectivă a avut un succes răsunător, cu toții știm asta, a devenit cea mai vândută mașină a acelor vremuri – dar foarte multe companii care nu s-au adaptat au dispărut de pe piață.
Ford a devenit un gigant, dar și cei care s-au adaptat – General Motors de exemplu – au reușit să rămână pe piață, celelalte companii din păcate nu au reușit – tocmai din cauză că nu au inovat. Investiția în tehnologie niciodată nu a greșit din perspectiva mea – este absolut esențial să continuăm investiția în tehnologie, investiția în inovație.

Evenimentul dedicat celor mai importante companii din România a fost realizat cu sprijinul Bitdefender, Telecom, ING Bank. Participantii la conferinta au răspuns  la intrebari pe tema inovatiei prin intermediul platformei interactive Votion.