Să continuați să INVESTIȚI ÎN ROMÂNIA! Avem nevoie și de cofetăria din Brăila și de fabrica de lactate din Tecuci, dar și de fabrica de baterii belgiene de 1,4 miliarde de euro din Galați. O retrospectivă

Anul 2023 a adus finalul celui de-al patrulea sezon al emisiunii ZF Investiți în România! – un proiect realizat de Ziarul Financiar și CEC Bank.

ZF a lansat acest proiect alături de CEC Bank în anul 2020, într-un moment în care să încurajezi investițiile era un pariu cel puțin curajos. Să ne amintim care erau prioritățile în primele luni de pandemie. Totuși, surprinzător sau nu, antreprenorii și companiile aveau energie și derulau investiții, iar noi am fost acolo să punem întrebări și să scriem despre ele.

În anii următori, ZF Investiți în România s-a dezvoltat și s-a extins, ajungând să scoată la iveală investiții importante atât din partea antreprenorilor români, cât și din partea companiilor cu capital străin.

Subiectele s-au diversificat, incluzând interviuri cu primari și oameni din administrațiile locale, discuții despre finanțări, agricultură, industrie alimentară, piața imobiliară sau interviuri despre poveștile și strategiile de investiții și dezvoltare ale companiilor antreprenoriale.

Am dat startul conferințelor prin țară și am mers alături de bancherii din top managementul CEC Bank, inclusiv Bogdan Neacșu, CEO-ul băncii, prin diferite orașe, de la Iași, Cluj, Arad, Timișoara, Sibiu și până la Constanța, Craiova, Ploiești sau Brăila.

Aici, am încercat să luăm pulsul economiei locale și să discutăm cu cei care fac investiții, care produc, care construiesc, cu cei care formează economia locală, despre investiții, despre reindustrializarea României, despre dezvoltare economică și finanțări, dar și despre provocările cu care se confruntă ei.

Finalul anului 2023 marchează astfel încă un an de stat cu lupa pe investițiile care mișcă economia locală. Încă un sezon cu Roxana Cârcior în producție, cu Mihai Ungureanu în regie, cu mine și Bogdan Alecu în rolurile de moderatori și cu sute de invitați care ne-au povestit despre investițiile lor.

Mecanismele investițiilor

Când urmărești îndeaproape investițiile, an după an, poți vedea ce înseamnă angajamentul antreprenorilor pentru dezvoltare. Perioada 2020-2023 a venit cu multe „lebede negre” și cu multe variabile, de la inflație, la dobânzi mai mari, iar volatilitatea costurilor și a materialelor de construcții din această perioadă i-au pus pe cei care derulau investiții la mare încercare.

O investiție pe care am urmărit-o în cadrul emisiunii a fost cea a producătorului de lactate Artesana din Tecuci, județul Galați. Compania dezvoltată de Daniel și Alina Donici și-a făcut loc pe piața de lactate printr-un produs minim procesat, într-un ambalaj de sticlă, ceea ce i-a adus popularitate, deci și o cerere care depășea capacitățile primei sale fabrici.

Înarmați cu dorința de a face o a doua fabrică, mai performantă, mai automatizată, cu echipamente de ultimă generație, antreprenorii au făcut o serie de mutări, au atras un investitor, au atras un ajutor de stat de 2,3 mil. euro și au luat un credit de 5 mil. euro de la CEC Bank (credit de investiții plus prefinanțarea ajutorului de stat).

Provocările care au apărut la nivel de costuri și de întârzieri au fost mari, iar fabrica Artesana a fost pusă în funcțiune într-un final în 2023. Acum, Daniel și Alina Donici sunt pregătiți pentru următoarea etapă de creștere.

De cele mai multe ori, poveștile antreprenoriale considerate de succes sunt întortocheate și cuprind multe provocări, dar și multă reziliență. Mai ales acolo unde s-a plecat de la zero. 

„În 2019 ne gândeam să bugetăm 2 mili­oane de euro pentru fabrică, între timp a tre­cut de 6 milioane de euro fără TVA, cu toate echipamentele, construcția și ce a mai apărut pe lângă, alte echipamente care să ne ajute“, spunea Daniel Donici, cofondator Artesana, într-o emisiune din primăvara lui 2023.

Producătorul de lactate din Tecuci este doar un exemplu printre antreprenorii care merg înainte și fac investiții. Conferințele prin țară ne-au arătat imagini diferite în ceea ce privește optimismul, realismul sau pesimismul mediului de business local, însă peste tot am aflat vești sau povești despre noi investiții.

Câteva concluzii

Unele povești, anunțuri sau perspective rămân cu noi, cum ar fi povestea companiei BlueSpace Technology, o companie românească concentrată pe inovație și R&D pentru industria de apărare sau povestea studenților români care au construit un vehicul solar pentru a traversa Australia cu el.

De asemnea, merită amintită setea de extindere a retailerului Lensa, care a deschis aproape 70 de magazine în doi ani sau cea a operatorului de săli de fitness Stay Fit Gym care deschide 10 săli pe an și vrea să ajungă la peste 50 în 2025. Se remarcă și compania Moldoglass, care a implementat până acum peste zece proiecte cu fonduri europene. 

În agricultură, grupurile antreprenoriale românești vin cu planuri puternice, de la Grup Șerban Holding, care a anunțat în emisiune un buget de 20 mil. euro doar pentru 2023, la grupul Agricultorul-Panimon care derulează un plan multianual de peste 100 mil. lei sau grupul Transylvania care investește milioane de euro în diversificare.

La fel cum ținem minte declarațiile antreprenorului Cristian Covaciu, cofondator al IPEC Alba Iulia, companie care produce 1% din farfuriile de porțelan din întreaga lume într-o fabrică echipată cu sute de roboți industriali. Pe tema reindustrializării României, unde mulți antreprenori sunt pesimiști, Covaciu crede că deja se întâmplă lucruri importante.

El pariază pe fabricile românești pentru că sunt construite mai recent, la un standard de tehnologie mai ridicat. El pariază pe forța pe care România o poate avea în producție și pregătește o investiție de peste 10 mil. euro pentru o fabrică de cești de porțelan. 

La final de 2023 ne-am uitat la cele mai citite articole scrise pe baza emisiunilor în acest an, iar unul dintre aspectele interesante este că în top 40 regăsim multe articole de la interviurile cu primari și aleși locali, ceea ce înseamnă că cetățenii sunt tot mai atenți la lucrurile care se întâmplă sau nu în comunitățile din care fac parte. 

Cel mai citit articol este scris în urma unui interviu cu Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, care spunea că a accesat fonduri europene cât bugetul orașului pe 43 de ani. Pe locul doi se regăsește un articol despre antreprenoarea Vera Maxim din Brăila, fondatoarea cofetăriei Poem Caffe, care investește circa 6 mil. lei într-o casă istorică din Brăila, unde vrea să facă producție, retail, HoReCa și, poate, o școală de cofetărie.

Sigur, 6 milioane de lei înseamnă o investiție mică așezată lângă scara marilor investiții industriale, dar este o investiție relevantă pentru un oraș asociat mai rar cu astfel de anunțuri. Este o investiție importantă pentru că arată cum antreprenorii merg înainte, strâng, dezvoltă și atrag resurse și au capacitatea de a genera valoare adăugată.

Pe locul trei în topul celor mai citite se află un articol rezultat în urma unui interviu cu autoritățile locale din Galați pe tema investiției de 1,4 miliarde de euro anunțată de belgienii de la compania ABEE pentru o fabrică de baterii litiu-ion.

Povestea a fost complicată de la început, cu multe semne de întrebare, întrucât presupune un ajutor de stat semnificativ, dar și ideea că ABEE nu a mai realizat până acum o investiție de asemenea anvergură. Va mai fi făcută investiția? Nu știm. Trebuie să urmărim subiectul și în 2024.

La final de 2023 putem spune asta: să continuați să INVESTIȚI ÎN ROMÂNIA! Avem nevoie și de cofetăria din Brăila și de fabrica de lactate din Tecuci, dar și de fabrica de baterii belgiene de 1,4 miliarde de euro din Galați.