Contabilul care rupe tăcerea: 90% din restaurantele din București ar fi închise în secunda doi dacă s-ar face o investigație

 „Trei din zece restaurante din București nu oferă bon fiscal, iar la un control mai serios 90% ar fi închise. Patronii care aleg totuși să ofere bonul fac acest lucru nu pentru că le este frică de lege, ci pentru că le este frică să nu fie furați de către angajați.” a declarat Marcel Vulpoi, partener fondator al firmei de contabilitate și consultanță fiscală Vulpoi&Toader Management. Din punctul lui de vedere, impozitul forfetar, contestat de patroni, ar putea fi o soluție împotriva evaziunii fiscale. Odată cu implementarea acestui impozit, o mică șaormerie de 50 de metri pătrați va avea de plătit 3.800 de euro pe an, adică zece euro pe zi. Evaziunea fiscală vine însă și din rândul „celor mari„. Vulpoi oferă exemplul unui mare lanț de magazine care, în urmă cu trei ani, înregistra 80% din încasări prin firme din Bulgaria, fără TVA. „Eu luam marfa de la respectivul comerciant, făceam factura pe o firmă din Bulgaria, fără TVA, vindeam fără bon fiscal, câștigam dubios de mult, iar statul era prejudiciat prin marele comerciant, nu prin mine.”

În contextul modificărilor legislative care se prefigurează în 2014, printre care și impozitul forfetar, diviziei de contabilitate a V&TM Management i-au fost adăugate două subdivizii, cea de retail și HoReCa și subdivizia de infrastructură. Printre clienții din retail, lucrează cu firme precum Lacoste, Gant, U.S.S. Polo Association. Pe partea de distribuție, cea mai mare „durere„ pe care o întâmpină divizia este legată de taxa pe ambalaje: o taxă fixă, de 2 lei/kg și care reprezintă o sumă importantă pentru un lanț de magazine. În cazul în care o rețea de magazine face contract cu o firmă de reciclare autorizată de Ministerul Mediului, taxa nu trebuie plătită. Puține firme știu acest lucru, iar contabilul oferă exemplul unui lanț de restaurante care, în urma unui control din partea Agenției Fondului de Mediu, a avut de plătit o taxă de 400.000 de euro. „Dacă facem un sondaj de piață, șase firme din zece nu fac așa ceva și sunt expuse unui risc uriaș.„ Foloasele necuvenite rezultate din „mica înțelegere cu Garda„ nu vor mai reprezenta o variantă, odată cu mutarea controlului operativ la diviza Antifraude coordonată de procurori, explică Vulpoi.

“Șpaga a ajuns foarte scumpă. Lucrurile s-au schimbat, iar oamenii preferă să plătească un consultant fiscal pentru a fi feriți de probleme, altfel nu mai merge”, explică Vulpoi cum epoca foloaselor necuvenite este pe cale să apună. Faptul că majoritatea firmelor din România aleg să își angajeze un contabil a ajutat la creșterea afacerii sale din 2004, de la o cifră de afaceri de 30.000 de euro la 2,7 milioane de euro în 2013; încasările de anul trecut au fost cu 10% mai mari față de cele din 2012. De la afacerea de bază de contabilitate, firma condusă de Marcel Vulpoi și partenera lui, Georgiana Toader, s-a transformat într-un „one-stop-shop„, în care cei 70 de angajați oferă servicii de consultanță fiscală și financiară, în domeniul resurselor umane și al fondurilor europene, audit contabil și evaluare, asistență și reprezentare juridică. V&TM este prezentă într-o piață estimată la circa 500 de milioane de euro, în care activează alături de PricewaterhouseCoopers (PwC), Deloitte TAX, KPMG, Deloitte Audit TMF România sau BDO Audit. Dacă la nivelul pieței s-a înregistrat o scădere de circa 10%, V&TM și-a menținut creșterea și în 2013, potrivit lui Vulpoi.

„Nu mi-am dorit să lucrez niciodată în multinaționale și nu am avut noroc în viață să merg la multe interviuri”, își descrie Marcel Vulpoi, glumind, traseul carierei. Își amintește că alegerea profesiei de contabil a fost rezultatul unui sfat primit de la profesorul de matematică din liceu, disciplină la care a fost olimpic: „Dacă vrei să te chinui toată viața, du-te la facultatea de matematică, dacă nu, du-te la ASE, că e mai bine pentru tine„. A absolvit Academia de Studii Economice din București, specializarea contabilitate, în 2000 și, după o slujbă în asigurări și alta la un supermarket din Pantelimon, s-a întors la ASE ca profesor.

Tot atunci s-au conturat și primele intenții de a începe o afacere. Planurile s-au concretizat în 2004, în urma unei investiții inițiale de 2.200 de dolari. A început cu închirierea unei garsoniere, doi angajați și trei clienți: Temagon România, o firmă de IT grecească ce lucra cu Romtelecom, Colosseum Project, centrul comercial din Chitila, și firma specializată pe produse petroliere Mastercam Oil. În primul an cifra de afaceri a fost de 30.000 de euro și a crescut cu peste 30% în anii următori. Ceea s-a reflectat și în sediile firmei: de la garsonieră au trecut la un apartament în care lucrau cinci angajați, apoi la două apartamente în același bloc, apoi la trei apartamente, la o vilă (când în firmă ajunseseră să lucreze circa 20 de angajați) și prima clădire de birouri. De trei ani, angajații V&TM lucrează într-o clădire nouă din sectorul 1 al Bucureștiului.

Totuși, Marcel Vulpoi își dedică mare parte din timp activității din clădirile ASE. Pe lângă faptul că este încă profesor acolo, la catedra de contabilitate, facultatea îi oferă un avantaj concurențial, după cum el însuși afirmă. Majoritatea angajaților sunt recrutați de pe băncile facultății, după principiul „Cine ia cele mai mari note la examenele mele este angajat„. Astfel, primul din 120 de studenți poate fi angajat part-time, cu un salariu de 1.000 de lei pentru patru ore de muncă, dar există și „unii care au ajuns ca la 23 de ani să câștige și 1.000 de euro„. Postul de senior accountant e cel mai râvnit de toți și poate aduce „salarii de ordinul miilor de euro”.

În ceea ce-i privește pe clienți, V&TM are în portofoliu aproximativ 400, din care circa 80% sunt firme din străinătate, în special din Grecia, Israel, Spania și țările nordice. Dintre toți, nordicii sunt „cei mai serioși„ și se mulțumesc cu profituri mici. Spre exemplu, la începutul crizei din 2008, un astfel de client a demarat proiectul rezidențial West Park Residence din zona Bragadiru, cu intenția de a obține „un profit decent, de 12%„. Toate cele șapte blocuri din ansamblul rezidențial au fost vândute, iar anul trecut au găsit cumpărători pentru încă patru blocuri. Paleta de clienți este vastă: de la societăți comerciale cu trei angajați până la companii cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, cu precizarea că „în domeniul construcțiilor de infrastructură sunt cifrele mari„. Unul dintre primii clienți, o firmă care vinde accesorii de telefoane mobile, a fost păstrat din superstiție. Tariful nu a fost renegociat, iar clientul îl sună în continuare pe Vulpoi pentru cele mai mici detalii: „Pe factură, trebuie să semnez obligatoriu aici în stânga?”.