Constructorii, despre eliminarea facilităților: „Degeaba veți avea bani de investiții, că nu veți avea cu cine construi“

♦ Federația Patronatelor Societăților din Construcții: „Dacă eliminați facilitățile din construcții, salariile angajaților vor scădea, migrația externă va crește și nu veți avea cu cine construi“ ♦ Cristian Ghinea, fostul ministru al investițiilor și proiectelor europene: „Pentru construcții este vorba de perspectiva anului 2025 și atunci este cu «dac㻓.

Eventuala eliminare a facilităților acordate secto­rului construcțiilor va avea un efect devastator pentru firmele și angajații din acest sector, avertizează Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), care estimează că cei 100.000 de angajați în ultimii trei ani vor emigra imediat ce se vor elimina aceste facilități.

„În ciuda faptului că PNRR  – Programul Național de Redresare și Reziliență – a fost anunțat ca program al investițiilor din România pe următorii 7 ani, sub pretextul unei echități a sistemului, programul prevede eliminarea acestor facilități fiind considerate «distorsiuni și lacune ale sistemului fiscal». Mai mult decât atât, în spațiul public se vehiculează ideea Ministerului de Finanțe, că aceste facilități ar trebui retrase din anul 2022“, a transmis, într-o scrisoare deschisă adresată deci­denților politici din România, Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții. Calculele constructorilor arată că, la 100.000 de muncitori plecați, România va avea un minus de 8 miliarde de euro/an din producție, adică jumătate din PNRR-ul din România.

„Din evaluările noastre, din cei 29,3 mld. euro alocați PNRR, circa 16-17 mld. euro sunt dedicați investițiilor. În plus, va fi necesară forță de muncă și pentru alte proiecte cu finanțare europeană sau națională (ex. programul Anghel Saligny),  precum și lucrări private“, a mai spus Adriana Iftime. Facilitățile pentru constructori, intrate în vigoare din 2019, au fost negociate pentru o durată de 10 ani.

„Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung, se anulează și indicatorul de predictabilitate pentru agenții economici și implicit pentru autoritățile contractante care deși vor avea bani pentru investiții, nu vor avea cu cine construi. În această situație, întrevedem un program de investiții pentru România irealizabil, programe de investiții realizate în diverse țări cu forță de muncă românească și un decalaj și mai mare între România și celelalte țări europene, adică un eșec pe care cineva va trebui să și-l asume“, au mai transmis constructorii.

Întrebat, în cadrul unei videoconferințe ZF organizată la începutul acestei săptămâni despre eliminarea facilităților fiscale pentru construcții și IT ca o condiție a PNRR, Cristian Ghinea, fostul ministru al investițiilor și proiectelor europene și „artizanul“ programului PNRR, a răspuns: „Nu este o condiție pentru PNRR nici pe departe. Comisia Europeană ne-a presat foarte mult pentru că avem o situație bugetară foarte fragilă, suntem o țară care ar trebui să reducă deficitul bugetar cu încă 1,5% anul viitor. Comisia Europeană a zis: trebuie să aveți un review al taxării unde aveți foarte multe excepții în România. (…) Pentru construcții este vorba de perspectiva anului 2025 dacă până atunci nu ajungem la echilibrarea bugetară prin alte metode, ceea ce putem să facem foarte ușor, creștem veniturile statului dacă avem digitalizarea ANAF-ului făcută pe bune care să conducă la creșterea veniturilor și așa mai departe. Deci nu se întâmplă nimic anul ăsta, pe IT nu apare nimic, pe construcții apare doar în anul 2025 cu «dacă», dar în general ar trebui să ne punem puțin ordine în finanțele publice“, a spus Cristian Ghinea în cadrul videoconferinței ZF Tabla Finanțărilor.

Creșterea salariilor din construcții, odată cu aplicarea facilităților fiscale pentru acest sector începând cu anul 2019, a condus la o reducere a fenomenului migrației externe în acest domeniu. Salariul mediu din construcții a crescut cu aproape 50% în 2019 prin comparație cu anul 2018, ca urmare a aplicării Ordonanței 114/2018 care și-a produs efectele în 2019 și care a acordat diverse facilități fiscale companiilor de construcții. Acordarea acestor facilități a fost condiționată de o creștere a salariului minim din acest sector la 3.000 de lei brut pe lună (circa 2.400 de lei net), cu aproape o treime mai mult decât era salariul minim la nivel național la acea vreme. Astfel, dacă în 2018, înainte de aceste prevederi, un angajat din construcții câștiga mai puțin de 2.000 de lei net pe lună (adică 75% din salariul mediu net la nivel național la acea vreme), în august 2021 salariul mediu din construcții a ajuns la aproape 3.400 de lei net pe lună (reprezentând 96% din salariul mediu la nivel național).

„Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din «piața neagră») crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcții înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior. În octombrie 2021 se înregistrează circa 430.000 de angajați în construcții, față de 317.732 de angajați în 2018, conform Institutului Național de Statistică. Ponderea construcțiilor în PIB-ul României a crescut în acești trei ani, ajungând la circa 7%“, a mai spus Adriana Iftene.

Discuțiile despre potențiala eliminare a acestor facilități au venit în contextul în care Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor, a vorbit despre această măsură în contextul PNRR încă de la finalul lunii septembrie. Cristian Ghinea a negat, în schimb, că PNRR ar avea o astfel de clauză.

„Nu e nimic catastrofic în PNRR așa cum putea să fie de altfel, nu ne-a fost ușor să negociem astfel de condiții cu o Comisie Europeană foarte reticentă la capacitatea guvernanților României de a menține stabilitatea bugetară. De-abia ajungem la 8% din PIB deficit anul acesta, hai să vedem cum ajunge viitorul guvern la 6,4% deficit anul viitor. Eu zic să vă îngrijorați nu de ce scrie în PNRR, ci de ce fac guvernele României cu finanțele publice“, a mai spus Cristian Ghinea.