Construcțiile au ajuns la 8% din economie, mai mult decât IT-ul sau tranzacțiile imobiliare

Creșterea economică de 2,1% din 2023 a fost adusă în proporție de aproape 50% de construcții, care au ajuns să însemne 8% din economie, față de 6%, cât era aportul sectorului de construcții la PIB în 2018. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că IT-ul și comunicațiile au mai avut un aport important la creșterea economică, de 0,4 puncte procentuale din avansul de 2,% al PIB.

”Într-adevăr, ultimele luni ale anului 2023 au adus o ușoară revigorare a consumului, întrucât vânzările cu amănuntul s-au extins cu 2,1% în ultimul trimestru. Acest lucru s-a tradus și printr-o inversare a tendințelor timide de îmbunătățire care erau vizibile în balanța comercială în restul anului. În același timp, producția industrială și-a temperat contractarea anuală în timp ce activitatea de construcții a rămas robustă, probabil încheind anul cu o creștere cu două cifre. După ce a înregistrat o surpriză pozitivă semnificativă în al treilea trimestru, sectorul agricol este puțin probabil să mai fi avut o contribuție semnificativă”, este de părere Valentin Tătaru, economistul-șef al ING România, într-o analiză a evoluției economiei din ultimul trimestru din 2023.

Este de așteptat ca și în 2024 investițiile, cu precădere zona de infrastructură mare, să aibă un aport important la creșterea economică din România, sunt de părere toți analiștii financiari locali sau ai instituțiilor internaționale. Motivul este unul singur: fondurile europene vor continua să curgă, iar atragerea de finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va crește.

Cu toate acestea, consumul va recupera teren, este de părere, Vlad Ioniță, analist financiar la Erste, proprietarul BCR: „Consumul privat a început să crească în T4/2023 și se așteaptă să continue pe tot parcursul anului 2024, deoarece creșterea puternică a salariilor reale, condițiile mai lejere ale politicii monetare și perspectivele mai bune ale cererii externe ar trebui să alimenteze cheltuielile private mai mari.”

Construcțiile vor rămâne însă un pilon, mai reiese din analiza lui Vlad Ioniță, în condițiile în care guvernul va crește cheltuielile cu investițiile publice, atât pe partea de fonduri guvernamentale, cât mai ales din fonduri europene.

„De asemenea, ne așteptăm ca contribuția la formarea brută de capital fix să rămână semnificativă în 2024, susținută de intrările de fonduri UE și de investițiile continue ale statului în infrastructură. Pentru anul 2025, ne așteptăm ca creșterea economică să se îndrepte către potențialul său, estimând o creștere a PIB-ului de +3,9%”, mai scrie Vlad Ioniță.

Cu toate că sectorul în ansamblu a fost pe plus și au cimentat creșterea economică, nu toate subramurile construcțiilor au performat: construcțiile rezidențiale au bătut pasul pe loc, din cauza prețurilor mari ale materialelor de construcții și din cauza dobânzilor mari, care au încetinit acordarea de credite ipotecare și deci de cumpărare de locuințe. În 2024, prognozele sunt că inflația și dobânzile vor scădea și ambele evoluții ar trebui, conform teoriei economice, să impulsioneze consumul, inclusiv vânzările de apartamente, care ar impulsiona și piața construcțiilor rezidențiale.