Construcții Erbașu accelerează investițiile și digitalizarea, dar avertizează: „Dacă tai finanțarea proiectelor, tai bugetul. Firmele nu pot rezista mult în acest context”

Cu proiecte de peste 250 mil. euro în derulare și investiții record în echipamente, Construcții Erbașu mizează pe tehnologii moderne, standarde nZEB și formarea internă a angajaților. În paralel, patronatele avertizează asupra efectelor tăierii finanțărilor publice: lucrări începute rămân neplătite, IMM-urile riscă insolvența, iar o contracție de 2-3% în construcții ar putea împinge România în recesiune.

Într-o piață marcată de crize succesive – sanitară, energetică, geopolitică și fiscală –, Construcții Erbașu a reușit să își consolideze poziția printre primii cinci constructori din România. Compania a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 2,27 miliarde de lei, ușor peste nivelul din anul precedent, și are în execuție proiecte de infrastructură civilă, medicală și rutieră de peste 250 de milioane de euro.

„Suntem implicați în proiecte importante precum extinderea Aeroportului Internațional Craiova, reabilitarea clădirii istorice a Universității din București sau planșeul Unirii – un proiect de o complexitate tehnică extraordinară”, spune Cristian Erbașu, CEO și proprietar al companiei.

La acestea se adaugă spitale și clinici în Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Tulcea, Călărași, Slobozia, Balotești, Pucioasa, construcția Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și campusuri universitare sau centre de cercetare, precum cel de la Universitatea de Medicină din Cluj. Pe infrastructură rutieră, compania este implicată în execuția secțiunii Suplacu de Barcău–Chiribiș din Autostrada Transilvania, dar și în construcția drumului Valea Doftanei–Săcele, alternativă strategică la DN1. „Bugetele cumulate ale acestor două proiecte depășesc 250 de milioane de euro”, explică antreprenorul.

Grupul Erbașu accelerează investițiile în paralel cu derularea proiectelor. „Dacă în 2023 am investit peste 66 milioane de lei în echipamente, anul acesta bugetul a urcat la circa 110 milioane de lei, iar în 2025 vom atinge pragul de 200 de milioane de lei”, precizează Cristian Erbașu. Compania a achiziționat stații de betoane, macarale, camioane, o stație mobilă de prefabricate, firme specializate în proiectare și cariere de granit – pentru a controla cât mai mult din lanțul de producție. „Am vrut să reducem dependența de furnizori externi și să consolidăm controlul asupra procesului”, adaugă el.

Digitalizarea este un pilon strategic. Erbașu a creat CREADO, o companie specializată în tehnologii moderne și implementarea BIM, care integrează scanarea cu drone, digitalizarea documentelor și realitatea virtuală în activitatea de zi cu zi. Între 2020 și 2024, construcțiile au fost motorul principal care a ținut economia pe linia de plutire. Perspectivele rămân pozitive pentru perioada 2025–2030, dar structura cererii se modifică. „Investițiile vor continua, însă în funcție de modul în care statul va prioritiza inteligent proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene”, avertizează Erbașu.

Un element central îl reprezintă standardele nZEB – clădiri cu consum aproape zero de energie. „Toate proiectele noastre sunt dezvoltate conform acestor cerințe. Este o provocare majoră, pentru că presupune bugete mai mari și o planificare riguroasă”, subliniază el. După explozia prețurilor materialelor din 2021, compania menține acum un control strict al costurilor. „În ultimii doi ani, creșterea a fost de doar 6–7%, dar în 2021 a fost de peste 50%. Prioritatea noastră este aprovizionarea locală, dar lucrăm și cu furnizori internaționali, în funcție de proiect”, explică antreprenorul.

Grupul are între 2.500 și 3.000 de angajați proprii și colaborează cu alți 2.000–3.000 prin subcontractori, inclusiv circa 800 de muncitori din Asia. „Stabilitatea forței de muncă s-a îmbunătățit în ultimii patru ani, inclusiv datorită creșterii veniturilor din construcții”, punctează Erbașu.

Sectorul construcțiilor traver­sează o perioadă dificilă, iar măsurile anunțate de guvernul Bolojan nu fac decât să îngreuneze activitatea acestui domeniu, unul dintre cele mai importante din economia țării.

Compania investește în formarea profesională, derulând programe interne și colaborând cu firme specializate. „Avem nevoie de oameni bine pregătiți, pentru că nivelul de complexitate al proiectelor este tot mai ridicat”, spune acesta.

În paralel, Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), condusă de Cristian Erbașu, avertizează asupra unui risc sistemic: tăierea finanțărilor publice poate bloca proiectele în derulare și poate împinge România spre recesiune.

„Nu se poate ieși dintr-o perioadă economică grea decât producând buget prin investiții și printr-o producție cât mai mare. În momentul în care tai aceste investiții, tai producție, tai buget”, spune Erbașu.

Blocarea lucrărilor prin suspendarea finanțărilor, birocrația excesivă, imposibilitatea facturării la termen și eliminarea facilităților fiscale creează presiune mai ales pe IMM-uri. „Aceste companii ajung în pragul falimentului și nu au nicio perspectivă pe termen mediu și lung. Este nu doar o criză financiară, ci și una administrativ-economică și socială”, avertizează el.

Constructorii semnalează că multe lucrări începute nu sunt plătite de luni de zile, iar sistemul birocratic este folosit „parșiv” pentru amânarea facturării. În paralel, guvernul a aprobat o ordonanță care limitează proiectele finanțate prin PNRR și Anghel Saligny, punând presiune suplimentară pe firmele care au investit deja în echipamente și mobilizare.   

Propunerile Federației Patronatelor Societăților din Construcții pentru îmbunătățirea sectorului

Ÿ Prioritizarea proiectelor după stadiu și finanțare, pentru evitarea șomajului și falimentelor.

Ÿ Amânarea sau restituirea garanțiilor pentru contractele amânate sau neîncepute.

Ÿ Reducerea perioadei garanțiilor la maximum trei ani pentru lucrări noi și la un an pentru reparații.

Ÿ Limitarea garanțiilor și a sumelor reținute la maximum 5% din contract.

Ÿ Compensarea datoriilor reciproce dintre stat și constructori.

Ÿ Recepție parțială a lucrărilor și eliberarea garanțiilor în maximum cinci zile.

Ÿ Folosirea facturilor din contracte publice ca garanții pentru credite.

Ÿ Fond de garantare al statului, cu dobândă maximă 2% pentru finanțarea lucrărilor publice.

Ÿ Eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri sau aplicarea unor criterii clare.

Ÿ Alinierea obligațiilor salariale la cele din economie, cu exceptarea a 832 lei/salariu de la impozit.

Ce construiește Erbașu

Construcții Erbașu se specializează în lucrări strategice, de la spitale regionale la consolidarea planșeului de la Piața Unirii din București

1.Œ  Noul Spital Județean de Urgență Giurgiu

2.  Spitalul Regional de Urgență Craiova

3. Căminul Studențesc Universitatea Politehnică din București