Consiliul Fiscal: În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB

Prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de măsuri cu efect negativ asupra execuției bugetare și, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal.

În opinia analiștilor, această evoluție a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuției bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului.

”Pare puțin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar. Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituțiile europene. În consecință, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil”.

Consiliul Fiscal atrage atentia că în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, țintind atât creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât și o eficientizare a cheltuielilor bugetare.

În plus, Consiliul Fiscal subliniază că utilizarea fondului de rezervă în locul rectificărilor bugetare creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. CF reiterează recomandarea privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă, împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă.

Comisia Europeană anticipează o creștere a PIB real în România de 3,3% în 2024 – peste prognoza FMI de 2,8%.

Pentru anul 2025, atât tendința, cât și ierarhia în privința vitezei de creștere se inversează, CE anticipând o decelerare la 3,1%, sub valoarea proiectată de FMI, de 3,6%, care, în contrast, anticipează o intensificare a creșterii economice către finalul intervalului de prognoză.

Factorii determinanți ai traiectoriei ascendente a PIB în anii următori sunt prevăzuți a fi consumul privat, pe fondul creșterii venitului real disponibil din economie, precum și investițiile, ce urmează a rămâne robuste. Fondurile europene sunt prevăzute a sprijini puternic investițiile publice, în special cele în infrastructură, în timp ce exportul net este anticipat a avea o contribuție negativă la creșterea economică.

Cele mai recente proiecții ale BNR plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 4% la finalul anului 2024. Evoluția descendentă a ratei inflației se datorează componentei inflației de bază, anticipată să scadă gradual și, ulterior, mai lent.

Vedeti aici raportul integral al Consiliului Fiscal pe 2023