Consiliul Fiscal: Este foarte posibil ca deficitul bugetar pe 2024 să depășească semnificativ deficitul pentru 2023

Consiliul Fiscal a anuntat joi că, în urma analizei proiectului de buget pe 2024, a ajuns la concluzia că este foarte posibil ca deficitul bugetar să depășească semnificativ anul viitor deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară.  

Deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanțelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash și 6% din PIB în metodologie europeană/ESA2010.

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere a economiei de 3,4% și un deficit bugetar de 5% din PIB.

Prognoza CF are la bază analiza proiectului Bugetului general consolidat pe perioada 2024- 2027, primit spre consultare pe 9 decembrie.

Pe 13 decembrie, Ministerul Finantelor a transmis un nou set de documente privind proiectul de buget pe anul 2024 și strategia fiscal-bugetară (SFB) pe termen mediu, care modifică semnificativ traiectoriile variabilelor bugetare pe întreg orizontul de prognoză, atât ca urmare a unor schimbări în ipotezele avute în vedere, cât și ca urmare a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului  ce urmează a fi aprobată împreună cu proiectul de buget pe 2024 și SFB 2024-2026.

În aceste conditii, Consiliul Fiscal a anuntat că va emite o nouă opinie, revizuită, care să tină cont și de noile măsuri.

”În ceea ce privește cadrul fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027, așa cum este prevăzută în documente primite în 9 decembrie, este proiectată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. Această strategie ridică semne de întrebare în privința atingerii țintelor de consolidare bugetară”, se arată în analiza CF, semnată de Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Analiștii amintesc că angajamentele din cadrul PNRR și situația bugetului public din România implică, pe latura veniturilor, adoptarea unor recomandări ale Băncii Mondiale, ale altor instituții internaționale, ale unor analize autohtone care să conducă la sporirea veniturile fiscale, iar, pe latura cheltuielilor, adoptarea unei noi legi a salarizării unitare.

!Măsuri ce decurg din aceste recomandări nu se regăsesc în proiecțiile perioadei 2025-2027. CF a subliniat în opiniile și analizele sale că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile României și comparativ cu reperele UE”, se mai arată în document.

În cee ace privește noua OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice publică de Ministerul de Finante pe 13 decembrie, COnsiliul Fiscal subliniază din nou necesitatea ca documente atât de importante să fie trimise cu un timp adecvat înainte pentru examinare.

”CF înțelege presiunea mare sub care experții din MF au redactat proiectul de buget pentru 2024 și SFB, dar o evaluare serioasă nu se poate face în câteva zile, cu atât mai puțin în 24 de ore. În perioada următoare CF va analiza noul set de documente primite și va emite o opinie extinsă, revăzând opinia deja realizată pe setul de date trimis pe 9 decembrie”.

Opinia extinsă va cuprinde: (i) evaluarea contextului global și al celui din economia românească, (ii) conformarea cu regulile fiscale prevăzute de LRFB, (iii) o analiză a cadrului macroeconomic ce fundamentează proiectul de buget pe 2024 și SFB 2024-2026, (iv) o analiză a noului cadru fiscal-bugetar, a proiectului de buget pentru 2024 și a perspectivei pentru perioada 2025-2027, (v) evoluții în absorbția fondurilor europene și a celor aferente PNRR. La acestea se vor adăuga (vi) detalii privind realizarea de spending reviews de către MF și ministere de linie din Romania, (vii) considerații asupra decalajului de colectare a TVA, inclusiv realizând comparații internaționale, (viii) o sinteză a propunerilor de reformă fiscală recomandate de instituții financiare internaționale și (ix) aspecte privind piața muncii din România.