Consiliul Concurenței: Sistemul actual de tarifare a transportului de energie electrică afectează concurența

La nivelul României cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în rețea și tariful de extragere a energiei electrice din rețea, sunt reglementate diferențiat pe zone geografice distincte. Astfel, există 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în rețea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un număr de 8 zone pentru care se percep tarife diferite.

“Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în condițiile în care operatorul de transport, Transelectrica, dorește să încurajeze investițiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a menține siguranța și eficiența rețelei pe termen lung. Analiza Consiliului Concurenței arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiții în noi unități de producere/consum. Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor analize în vederea schimbării modelului de tarifare a activității de transport a energiei electrice”, se arată într-un comunicat al autorității de concurență, care a finalizat o achetă sectorială derulată pe piața energiei electrice din România.

În urma anchetei, Consiliul Concurenței recomandă introducerea unor instrumente financiare specifice acestor piețe (ex. contracte pentru diferență, contracte cu opțiune) care să ajute operatorii să își gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanțe ce pot aparea la un moment dat între cerere și ofertă.

De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că o mai mare flexibilitate în funcționare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în fața concurenților europeni, în perspectiva unei piețe regionale și ulterior a unei piețe unice comunitare.

“În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii ceea ce le asigură o funcționare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurență recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei și, implicit, mai competitive”, se menționează în comunicat.

Consiliul Concurenței subliniază importanța asigurării independenței companiilor proprietatea statului și consideră că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acționar și cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.

Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producția netă de energie electrică a poziționat România pe locul 14, alături de Grecia. Producția netă de energie electrică înregistrată la nivel național a reprezentat aproximativ 1,7% din producția de energie electrică înregistrată la nivelul Europei. Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franței, respectiv 15,52% din producția de energie electrică a Marii Britanii și 18,65% din cea a Italiei.

În acest context, sunt relevante pozițiile deținute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieței unice de enegie electrică la nivelul Europei.

Astfel, potrivit informațiilor disponibile pe adresele web ale companiilor, grupul E.On are o capacitate instalată de circa 61.090 MW, grupul RWE de circa 51.977 MW, grupul EDF de 140.400 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de circa 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.

La nivel național consumul de energie electrică a înregistrat în intervalul 2011-2014 o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza.

“Cu toate acestea, chiar dacă luăm în considerare scenariul favorabil, consumul de energie electrică înregistrat în România va ajunge, cel mai devreme în anul 2017, la nivelul celui înregistrat în anul 2011. Așadar, luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciază că, până în anul 2020, consumul de energie electrică la nivel național nu va înregistra o creștere accelerată”, menționează sursa citată.

În România, prețul energiei electrice pentru populatie este reglementat, ceea ce a determinat menținerea unui nivel redus comparativ cu alte state europene. Astfel, în 2013 România se situa printre statele cu cele mai scăzute prețuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari prețuri aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh și Germania cu 0,292 euro/kWh.

În cadrul anchetei sectoriale pe piața energiei electrice din România, Consiliul Concurenței a solicitat informații de la 170 companii care dețin licență de producere a energiei electrice, 180 companii care dețin licență de furnizare a energiei electrice și 8 companii care dețin licență de distribuție a energiei electrice.

Studiul a condus la declanșarea unei investigații având ca obiect contractele pe termen lung încheiate de către Hidroelectrica pe piața de energie electrică din România.

Studiul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile și poate fi consultat pe site-ul instituției.