Conflictul juridic dintre Guvern și Președinție, reclamat de Victor Ponta, discutat în 9 iulie de CC

Premierul Victor Ponta a redactat, marți, o scrisoare în care îl reclamă pe președintele Traian Băsescu la Curtea Constituțională pentru faptul că nu l-a lăsat să reprezinte România la reuniunea CE din această săptămână, au declarat surse oficiale.

Șeful Guvernului cere judecătorilor Curții să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională generat de faptul că șeful statului își “arogă atribuții și competențe” care aparțin Guvernului, având în vedere că a decis să reprezinte el România la o reuniune a Consiliului European în care problemele de pe agendă ar fi trebuit susținute de către Guvern, au arătat sursele citate pentru MEDIAFAX.

Premierul nu contestă dreptul președintelui de a reprezenta România, ci modul “discreționar și arbitrar” în care a ales să colaboreze cu Guvernul și Parlamentul, fără să ceară elemente de mandat și fără să se consulte cu aceste instituții.

El cere Curții să constate că președintele trebuia să delege prim-ministrului atribuțiile de reprezentare a țării la reuniunea Consiliului European din această săptămână, cu argumentul că problemele de pe agendă țin în totalitate de atribuțiile Guvernului, și arată că în Constituție nu există prevederi care să confere “dreptul exclusiv” al președintelui de a reprezenta România la astfel de reuniuni.

Guvernul a transmis ulterior un comunicat în care arată că premierul Victor Ponta i-a adresat această scrisoare președintelui CC, Augustin Zegrean, în care solicită, punctual, să fie constatată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președinte, să constate că acest conflict este generat de acțiunile concrete ale președintelui prin care își arogă atribuții și competențe care, potrivit Constituției, aparțin Guvernului și să stabilească faptul că președintele trebuie să-i delege prim-ministrului atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie 2014.

Premierul arată că, în 26 iunie, va avea loc la Bruxelles reuniunea Consiliului European, a cărei agendă va fi axată, în exclusivitate, pe stabilirea priorităților pentru următorii cinci ani ai Comisiei Europene, al cărei mandat începe în noiembrie 2014, și că a cerut mandat președintelui având în vedere că agenda de discuții este fixată pe creștere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă și definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate și justiție.

“Președintele României nu a delegat primului-ministru atribuția de reprezentare a statului român la Consiliu, deși subiectele de pe ordinea de zi țin în totalitate de atribuțiile constituționale ale Guvernului. Mai mult decât atât, președintele României nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având în vedere subiectele de pe agenda de lucru. De altfel, nici Guvernul și nici Parlamentul nu au fost informate și nici consultate asupra poziției pe care președintele României o va susține la reuniunea Consiliului European din luna iunie. Acest lucru face parte din principiul cooperării dintre autoritățile statului, a loialității acestei cooperări și era absolut necesar să fi fost făcut pentru a se stabili pozitia României. Ori în acest caz toate cele trei autorități publice au atribuții și răspunderi concrete, numai ele împreună reprezentând suveranitatea poporului”, afirmă Ponta în scrisoare.

El mai arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, a fost stabilit că un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor. Premierul invocă și un articol din Tratatul privind Uniunea Europeană,conform căruia statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în fața parlamentelor naționale. fie în fața cetățenilor lor.

Prevederea din Tratatul Uniunii Europene, arată Ponta, este alternativă și impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constituționale proprii, să stabilească autoritatea publică care participă la Consiliul Europei – șeful statului sau prim-ministrul, astfel încât reprezentarea să fie girată cu cel mai înalt grad de legitimitate.

“De remarcat că în țările europene, la reuniunile Consiliului European, statul respectiv e reprezentat de președinte doar în cazul Franței, unde însă acesta este șeful de facto și de iure al Executivului, și al Ciprului, unde funcția de prim-ministru nu există. Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru”, susține Ponta.

El mai arată că, prin decizia 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, Curtea Constituțională, invocând și propria practică, a stabilit că “o atare putere de apreciere a președintelui României nu este una nelimitată sau arbitrară, ci aprecierea în concret trebuie să țină cont de anumite criterii obiective, precum: autoritatea publică cea mai bine poziționată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European, poziția președintelui sau a prim-ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului sau dificultățile pe care le implică sarcina implementării celor stabilite în Consiliul European.

“Față de această jurisprudență a Curții Constituționale, subliniez faptul că nu contest dreptul președintelui României de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreționar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul și Guvernul- chemat prin Constituție să garanteze obligatiile rezultate din actul aderării”, spune Ponta.

Premierul mai afirmă că atribuțiile președintelui sunt exprese și limitativ prevăzute în Constituție, precum numirea Guvernului, consultarea Guvernului, participarea la ședințele Guvernului, dizolvarea Parlamentului, referendumul național, politica externă, apărarea, textul constituțional fiind foarte precis atunci când stabilește “funcțiunile” șefului statului, iar orice extrapolare a acestora încalcă sau adaugă la actul fundamental al sțatului român.

La rândul său, adaugă premierul, articolul 102 din Constituție stabilește expres că Executivul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice, astfel că, prin urmare, cele două autorități publice au atribuții expres stabilite în Constituție și niciuna dintre ele nu poate exercita atribuțiile celeilalte.

El argumentează că rlațiile României în raport cu structurile europene nu pot fi privite în mod simplist raportate la relațiile externe și că textul constituțional este la fel de precis în ceea ce privește Guvernul, stabilind că acesta realizează politica internă și externă a țării, deci are atribuții directe și răspunderi pe măsură în ceea ce privește evoluția economică a țării, situația socială, buna funcționare a justiției, asigurarea liberei circulații, accesul liber la educație, cultură. ocrotirea sănătății. asigurarea unui mediu sănătos, exercitarea dreptului de a alege și de a fi ales, dreptul la proprietate privată, precum și a celorlalte drepturi și libertăți fundamentale prevăzute în Constituție.

“Mai mult, niciuna din prevederile constituționale sus menționate nu se referă la dreptul exclusiv al președintelui României de a reprezenta țara noastră la Consiliul European. Articolul 80 din Constituție prevede faptul că președintele României reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată și de alte autorități publice în funcție de atribuțiile legale ale acestuia. Având în vedere faptul că președintele României nu a delegat primului-ministru atribuția de a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26 – 27 iunie 2014, deși punctele de pe ordinea de zi au un conținut care corespunde atribuțiilor constituționale ale Guvernului, apreciez că ne aflăm în situația unui conflict juridic de natură constituțională complex, și anume – președintele României nu-și îndeplinește obligația de a delega pe primul ministru la această reuniune deși trebuie să facă acest lucru în raport cu atribuțiile acestor autorități publice, pe de o parte, iar pe de altă parte exercită atribuții constituționale ale Guvernului, angajează țara fără o minimă consultare a autorităților publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul de reprezentare a statului român la reuniunea Consiliului European”, conchide șeful Guvernului.

Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, că va participa la Consiliul European din 26-27 iunie, având în vedere obligațiile constituționale, hotărârea CC, dar și tematica reuniunii, căreia, datorită experienței în probleme europene, îi va “face față mult mai bine”.

Șeful statului a precizat, în conferința de presă susținută luni la Palatul Cotroceni, că i-a răspuns premierului Victor Ponta că nu îi dă mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie și că va participa el.

“Premierul mi-a solicitat mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie. Astăzi, l-am anunțat că nu îi dau mandat de participare. Voi participa eu, având în vedere obligațiile constituționale, pe de o parte, hotărârea Curții Constituționale, pe de altă parte, dar și tematica căreia, cu certitudine, datorită experienței pe care o am în probleme europene, îi voi face față mult mai bine”, a anunțat președintele.

El a adăugat: “Am avut cu dânsul o experiență, când l-am trimis la Consiliul pe Energie și nu a putut susține Nabucco”.

Șeful statului s-a referit și la faptul că premierul “s-a plâns la Parlament că nu i-a dat mandat de participare la Consiliu”.

“Vreau să fie foarte clar, președintele României nu are nevoie, în mod legal, de mandat de la prim-ministru, nici măcar nu poate funcționa așa ierarhia în stat”, a precizat Băsescu.

El adăugat că, din practica de până acum, a luat un punct de vedere de la Guvern, care este aprobat de premier.

“În acest sens, îl informez pe premier că pe 19 iunie, Ministerului de Externe i-a fost adresată o scrisoare în care se solicita punctul de vedere al Guvernului, pe toată tematica de dezbatare a Consiliului European. Acest punct de vedere trebuie aprobat de primul-ministru, în așa fel încât, în cazul în care președintele și premierul au puncte de vedere diferite, să le putem armoniza. Dar, repet, mandatul Guvernului nu e imperativ pentru președinte”, a spus Traian Băsescu.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a avut o discuție cu președintele Traian Băsescu în cursul zilei, șeful statului transmițându-i că nu îi dă mandat pentru Consiliul European, unde va merge el.

Ponta a spus că, în aceste condiții, România are o poziție foarte slabă pentru că nominalizarea comisarului european o face Guvernul, conform legii românești și regulamentelor europene.

“Îmi pare rău că orgoliul îl împiedică să gândească la ce e mai bine pentru țară. Cel mai bine pentru țară ar fi fost să avem un acord președinte-premier și să negociem în interesul României. Nu a fost posibil. Eu am încercat acest lucru, am discutat și azi cu președintele, am luat act de decizia domniei sale”, a spus Ponta.

Ponta a susținut că Traian Băsescu nu l-a informat în legătură cu portofoliul pe care îl va cere.

“Am purtat discuția azi cu președintele în acest sens, a spus că e treaba domniei sale ce va propune și ne va informa după aceea”, a adăugat Ponta.

Premierul a susținut că, dacă ar negocia el, ar preciza foarte clar că România are ca prioritate păstrarea portofoliului Agriculturii.

Ponta a mai susținut că Traian Băsescu, când va merge joi la Bruxelles, nu va fi întrebat de nimeni nimic.

“Nu-l consideră nimeni un partener. Este vorba despre Comisie, care și va începe activitatea în noiembrie 2014, când domnul Băsescu, cel mai târziu, va pleca din funcție. Avem o poziție de negociere foarte slabă, dincolo de faptul că toți liderii europeni știu în ce situație politică se află președintele țării”, a mai spus Ponta.

În iunie, 2012, după ce Ministerul de Externe a transmis la Comisia Europeană componența delegației României pentru reuniunea Consiliului European, care îi includea pe prim-ministrul Victor Ponta ca șef al delegației, ministrul Afacerilor Externe și ministrul Afacerilor Europene, nu și pe președintele Traian Băsescu, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la conflictul juridic de natură constituțională privind reprezentarea României la Consiliul European.

Președintele a atras atunci atenția că participarea la Consiliul European fără mandat din partea șefului statului echivalează juridic cu o însușire a unei atribuții constituționale a președintelui.

Anterior, Parlamentul adoptase o Declarație în care arăta că România este reprezentată la Consiliul European din 28-29 iunie de către primul-ministru.

Curtea Constituțională a decis însă, cu majoritate de voturi, că președintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de șef al statului, această atribuție putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

La acel moment, premierul Victor Ponta a declarat că va respecta în egală măsură atât decizia Parlamentului, cât și hotărârea Curții Constituționale în cazul participării la reuniunile Consiliului European, adăugând însă că “cea mai legitimă” instituție este totuși Parlamentul.