Conflictul din Siria: arta de a câștiga timp

Nici nu mai are importanță că, după cum a precizat presa rusească, propunerea a fost de fapt a secretarului de stat american John Kerry, iar ulterior Norvegia, Suedia și Polonia au revendicat pentru ele paternitatea propunerii. Important e că rezultatul, pentru moment, este evitarea declanșării unui război pe care președintele american Barack Obama nu l-a dorit de fapt niciodată, preferând să lase Congresul să decidă, și pentru care SUA, cu excepția Franței, nu a reușit să găsească niciun aliat.

De portița oferită de noua propunere, dar și de faptul că și Congresul american și-a amânat votul asupra intervenției militare în Siria, a profitat perfect Bashar Al-Assad, care a afirmat că e dispus să renunțe la controlul asupra arsenalului chimic al regimului său dacă SUA nu-i mai înarmează pe rebelii sirieni și dacă renunță la amenințările cu războiul.

Sâmbătă, Lavrov și Kerry au căzut de acord asupta unui plan de a aduce armele chimice siriene sub control internațional, în condițiile unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, care ar putea decide sancțiuni sau alte măsuri punitive dacă Siria nu se conformează.Prima inspecție internațională la arsenalului chimic sirian va avea loc în noiembrie, urmând ca distrugerea acestuia să aibă loc la anul. Următoarea haltă diplomatică este prevăzută pentru finele lunii, când Lavrov și Kerry se vor întâlni la New York pentru a organiza o conferință de pace pentru Siria.

Deocamdată, singurele tabere care au protestat față de această soluție diplomatică sunt rebelii care luptă contra regimului sirian și republicanii americani, care sperau în pornirea unei acțiuni militare. Percepând însă corect semnalul diplomatic pozitiv, piețele financiare s-au relaxat în privința Siriei, prețul petrolului cu livrare în octombrie a scăzut spre 108 dolari, iar investitorii au reînceput să se concentreze pe principalul eveniment financiar al săptămânii viitoare – ședința Rezervei Federale unde ar putea să se anunțe reducerea cumpărărilor de obligațiuni de către banca centrală americană cu 10 mld. dolari pe lună, de la actualul plafon de 85 mld. dolari.