Confederația Patronală Concordia se opune plafonării marjelor sau prețurilor la produsele agroalimentare, considerând că ar fi un comportament intervenționist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economia liberă

Confederația Patronală Concordia se opune  unei eventuale plafonări a marjelor sau prețurilor la produsele agroalimentare, considerând că o astfel de măsura a statului ar fi un comportament intervenționist aproape fără precedent în mecanismele de economia liberă.

„În general, mă abțin să comentez proiecte apărute pe surse, dar acesta este extrem de grav și reprezintă o imixtiune directă, profundă și neconstituțională a Guvernului în politicile comerciale ale agenților economici și în relația contractuală dintre părți, precum și o intervenție abruptă în mecanismele economice de formare a prețurilor produselor comercializate pe piață. Ar fi un comportament intervenționist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economia liberă, care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piață funcționale și transmite un semnal negativ și foarte periculos.  Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieței, ci și contraproductive pentru securitatea alimentară și stabilitatea economică pe termen lung”, a declarat într-un comunicat Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Confederatia solicită Guvernului să nu ia în considerare un astfel de proiect de lege. Radu Burnete a adăugat că speră că ceea ce a văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă așa ceva ar periclita inclusiv aderarea României la OCDE

Punctele principale ale poziției Concordia:

1. Proiectul reprezintă o intervenție directă și repetată a statului în stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a principiilor pieței libere. Forțarea comercianților și distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realitățile economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare, fluctuante și influențate de factori externi precum energia, logistica sau forța de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură. În loc să protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici și va afecta puternic oferta de produse.

2. Măsura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzacționate și a termenelor de plată pentru anumite produse subminează mecanismele naturale de negociere și optimizarea costurilor în comerț. Aceste practici sunt esențiale pentru stimularea vânzărilor și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare. Restricționarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relațiile comerciale și la creșterea costurilor pentru toți actorii implicați.

3. Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piața. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piața produselor ce fac obiectul reglementării. Experiențele similare din alte țări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncționalități majore și creșteri de prețuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează.

4. Plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurența pe întreg lanțul alimentar, ceea ce va duce la o piață omogenizată, în care inovația, diversitatea produselor și eficiența sunt diminuate. Acest lucru va genera o scădere a opțiunilor, cât și a calității produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar al consumatorilor.

5. Într-o economie în care prognoza de creștere este tot mai rezervată, această ordonanță va acționa ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor românești. Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investiții în dezvoltarea și extinderea rețelelor comerciale și de creare a noi locuri de muncă. Comercianții mai mici vor fi împinși spre insolvență.

Recent, Florin Barbu, ministrul agriculturii, a anunțat un proiect privind extinderea plafonării adaosului comercial de la 21 de produse alimentare la toate produsele procesate în România. Însă, decizia nu este văzută cu ochi buni nici de retaileri, nici de producătorii din sectorul alimentar, care subliniază că intervenția statului nu este benefică și că nu rezolvă problemele producătorilor locali.  În prezent, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază sunt de maximum 20% la procesator, maximum 5% pe întreg lanțul de distribuție și de maximum 20% la comerciant.