Concordia romana <BR>

O imagine rarisima a armoniei intre putere si opozitie, impacate in folosul interesului national, a incheiat ultimele consultari de la Cotroceni cu liderii partidelor parlamentare pe tema Ordonantei DNA.

Cei cinci lideri – Tariceanu, Boc, Marko, Geoana si Vadim Tudor (seful conservatorilor a lipsit in semn de protest) – au iesit impreuna pentru o declaratie publica, in timpul careia si-au ascultat reciproc cu rabdare discursurile si s-au aratat neasteptat de grijulii sa evite orice umbra de subiect conflictual.

Daca la aceasta se adauga informatiile care au circulat ulterior despre un armistitiu, mediat de presedintele Basescu, intre liderul PRM si cel al PNG (mai nou, ultimele sondaje arata partidul lui Becali drept unul cu veleitati parlamentare), avem imaginea unei institutii prezidentiale remarcabil de fidele misiunii sale de mediere intre fortele politice si sociale.

In cazul ordonantei de infiintare a DNA, medierea a dus la reconsiderarea statutului DNA, care din parchet si apoi departament a ajuns acum o directie in subordinea procurorului general Ilie Botos si si-a pierdut calitatea de ordonator principal de credite, ramanand doar cu buget separat in cadrul bugetului Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele si ministrul justitiei s-au straduit sa explice ca aceste schimbari nu stirbesc cu nimic forta noii institutii, desi unii analisti cred ca de fapt sensul lor e de semnal simbolic ca DNA nu se va bucura de fapt de independenta reala si ca de fapt presedintele Basescu ar fi cazut intr-o capcana intinsa de partide.

Totusi, schimbarile de statut al DNA (pe care Monica Macovei le-a descris comisarilor europeni drept „acceptabile pentru procurorul-sef al DNA, pentru DNA si pentru mine“) au fost primite bine la Bruxelles – oricum, mult mai bine decat vestea respingerii in Senat a ordonantei. Armonia in care partidele politice au rezolvat la Cotroceni chestiunea DNA anunta pe termen scurt un vot pozitiv in Parlament si evitarea unei noi crize de genul celei precedente.

Pe termen lung insa, drumul DNA e incert, dupa ce unele voci au inceput sa ceara schimbarea procedurii prin care este numit seful institutiei. Problema, ce fusese ridicata de PSD in timpul consultarilor – prin propunerea ca seful DNA sa fie numit de CSM -, a fost preluata subtil si de premierul Tariceanu, prin anuntul ca nu se va opune unei eventuale schimbari a procedurii din prezent, „pentru a nu lasa impresia ca Executivul doreste sa exercite cea mai mica influenta asupra mersului procuraturii“.

Actualul sef al Departamentului Anticoruptie va trebui reconfirmat in functie o data cu schimbarea denumirii institutiei in „Directia Nationala Anticoruptie“. Daca democratul Emil Boc a opinat ca oricum schimbarea procedurii de numire se va pune abia o data cu urmatorul sef al institutiei, ministrul justitiei a respins vehement orice astfel de tentativa, semnalizand o potentiala criza: „N-am inteles de ce deodata au inceput sa discute, cand asta era o chestiune rezolvata de-asta vara“.