Concordia propune un set de măsuri pentru viitorul guvern, pentru restabilirea încrederii în stat și echilibrarea finantelor publice. ”România are nevoie de un guvern stabil și de un buget credibil, cât se poate de repede”

Confederația Patronală Concordia propune partidelor politice pro-europene un set de măsuri urgente pe care noul Guvern trebuie să le ia pentru a adresa problemele sociale și economice, măsuri care vizează restabilirea încrederii în stat și în serviciile publice, precum și echilibrarea finanțelor publice și sunt concentrate în 4 zone prioritare, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiții.

„Transmitem, astăzi, partidelor politice un apel pentru implementarea unor măsuri și direcții pe care le vedem prioritare, pe termen scurt, pentru noul guvern. Avem așteptări mari de la negocierile dintre partidele pro-europene. România are nevoie de un guvern stabil și de un buget credibil, cât se poate de repede. Deocamdată, declarațiile politice că vor fi tăiate cheltuieli sau că nu vor fi introduse noi taxe nu se bazează pe nimic. Le-am mai tot auzit. Aritmetica bugetară este rece și o vedem și noi. Ca să își poată vedea de investiții, într-un moment în care economia a încetinit, mediul privat are nevoie de claritate și predictibilitate, și asta nu va veni în absența unui buget credibil. Dincolo de asta, un guvern format din patru partide nu se poate apuca peste noapte de toate reformele pe care cetățenii le așteaptă, dar poate transmite niște semnale clare că a înțeles direcția și o urmează. Nu în ultimul rând, noul guvern va avea misiunea grea să organizeze cât mai repede un nou scrutin prezidențial, de data aceasta, fără cusur”, a declarat Radu Burnete, director executiv Concordia.

El a adăugat că imediat după formare noului guvern, reprezentantii Concordia ar trebui chemați la discuții și consultări despre starea economiei românești și despre aceste măsuri prioritare. ” Suntem aici să ajutăm cu expertiză, cifre, studii de piață, realism și încrederea că putem depăși acest moment de criză prin măsuri concrete”.

Confederatia Concordia subliniază că în puținul timp disponibil până la următorul scrutin prezidențial nu se pot face marile reforme pe care cetățenii le așteaptă de mai mult de un deceniu, însă se pot transmite semnale puternice că România o ia pe această cale și forțele pro-europene sunt determinate să acționeze împreună.

Măsurile propuse de Confederatia Concordia:

1. REDUCERI DE CHELTUIELI BUGETARE

•Un plan pentru desființarea privilegiilor excesive din administrația publică.

• Înghețarea creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii la nivelul inflației și o evaluare realistă dacă România își permite în 2025 toate indexările și creșterile de salarii și pensii publice prevăzute de lege.

• Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziții publice, care trebuie să fie mai puțin greoi, orientat către un rezultat optim cost-beneficiu și care să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice și nici birocratizarea excesivă.

• Respectarea guvernanței corporative și eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcțiilor de administrarea și reglementare. O mare parte a companiilor de stat nu au performanțe economice optime, iar pachetele lor de remunerație și cheltuielile pe care le fac nu țin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanță orientate pe performanță.

2. ECHILIBRAREA FISCAL-BUGETARĂ

• Guvernul trebuie să prezinte de urgență un pachet realist de măsuri pentru echilibrarea deficitului public și reducerea acestuia și să se consulte cât mai repede cu mediul privat.

• Menținerea sistemului de impozitare cu cotă unică, încă un atu important al României, atât în relația cu cetățenii (susținerea clasei de mijloc), cât și cu companiile (un plus de competitivitate).

• Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o așezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată și a permite accesul pe piață a unor categorii care sunt inactive în prezent. Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, așa cum se întâmplă și cu alte tipuri de contracte, de autoritățile de control.

• Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor condiții de concurență egală în mai multe sectoare economice: facilități de cazare închiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.

• Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să mențină România relevantă economic în contextul regional și global.

• Renunțarea la plafonarea prețurilor la energie și consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca și renunțarea la plafonarea prețurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază. Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcționare a pieței nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă.

3. DEBIROCRATIZARE

• Simplificarea proceselor birocratice de evaluare și accesare a fondurilor europene – evaluarea implementării proiectelor trebuie să se facă în funcție de îndeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluării nu trebuie să pună presiune pe beneficiari. În locul unor verificări constante și excesiv birocratice, este de preferat modelul utilizat de Comisia Europeană: 5 o supervizare a obiectivelor aprobate, coroborată cu un audit foarte minuțios pentru un procentaj mic de proiecte.

• Numirea unui vice prim-ministru cu atribuții clare de a digitaliza instituțiile publice și a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social și economic semnificativ: cărți de identitate, înmatriculări, căsătorii și alte evenimente de viață importante pentru care cetățenii ar trebui să aibă o experiență rapidă și eficientă în raport cu statul. Digitalizarea trebuie privită ca un element cheie al îmbunătățirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat.

• Simplificarea procedurilor și eliminarea cerințelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reală între instituțiile de la toate nivelurile.

• Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripție – contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuși unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcționate spre contribuabilii identificați ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.

• Adoptarea unor criterii obiective și transparente de selecție a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui să utilizeze indicatori de risc clar definiți pentru a selecta contribuabilii supuși controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea percepției de abuz și ar stimula conformarea voluntară.

• Cadru legal general unitar cu privire la desfășurarea activității de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituție care să asigure și o delimitare clară a competențelor și coordonarea activităților de control între autoritățile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporționalitatea sancțiunilor).

• Inventarierea de către registrul comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziția publicului a acestor informații întro manieră ușor accesibilă, transparentă, completă și clară.

• Dezvoltarea unor comisii unice de avizare și birouri județene de investiții: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare.

• Asigurarea predictibilității plăților și decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale și medicamente, plăți către furnizorii de energie care finanțează schemele de compensare, etc).

4, INVESTIȚII

• Operaționalizarea reformelor și jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranșele de finanțare curente.

• Deblocarea fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021- 2027, împreună cu debirocratizarea lor amintită mai sus și extinderea bazei de beneficiari.

• Investiții rapide și masive în dezvoltarea de competențe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune și să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanțate din fonduri europene.

• Continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuție și finalizarea acestora pentru a crește competitivitatea economică a firmelor din România. Scalarea investițiilor finanțate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită.