Conceptul Ana Aslan și stațiunile balneoclimaterice ale bunicilor noștri de care râdeam vor deveni prietenii noștri cei mai buni

Temele principale ale Occidentului burghez, selectate prin intermediul celor mai importante publicații de business din lume – Financial Times, The Wall Street Journal și The Economist – sunt legate de: cum să îmbătrânești bine, adică să te bucuri de un număr mai mare de ani în viață, dar cu o sănătate bună, nu să fii bolnav; ce se întâmplă cu toate acumulările financiare, adică cu toate averile acumulate în timp de către Occident și, în final, presiunea pe care o va pune asupra sistemului social – sistemul de pensii și sistemul de sănătate – creșterea speranței de viață. În acest moment se investesc sute de miliarde, mii de miliarde de euro sau dolari în concepte, idei, formate prin care poți să te bucuri de mai mulți ani în viață, dar cu o sănătate bună. Sunt milionari și miliardari care și-ar da jumătate din avere ca să mai prindă un deceniu în viață și să fie în formă. Descoperirile actuale vor permite generațiilor care vin după noi să ajungă într-o formă bună și la 100 de ani. Într-o discuție cu Fady Creih, CEO al rețelei private de sănătate Regina Maria, acesta spunea că remarcă o cerere tot mai mare din partea clienților pentru studii clinice, care să arate în ce stadiu se află corpul unui om, în ce organe trebuie să investească, ce organe interne trebuie să repare astfel încât să își poată prelungi viața într-un mod activ.  Sunt clienți care au suficienți bani astfel încât să investească în ei ca să trăiască mai mulți ani într-o formă mai bună și să nu se trezească aruncați într-un azil sau la coșul istoriei pe la 80 de ani, asta dacă ajung până acolo. Adică piața va cere reînvierea conceptului pus pe piață de Ana Aslan acum 50 de ani și care a făcut furori la vremea respectivă. Păcat că acest concept nu a fost preluat și dus mai departe după revoluție. De asemenea, vor reînvia celebrele stațiuni balneoclimaterice de care râdeam în anii ’90, când spuneam că acolo se duc numai babe și moși. Cu toții vom fi babe și moși mai devreme sau mai târziu și ne vom bate pentru celebrele bilete de tratament din stațiunile balneoclimaterice. Bineînțeles, ele trebuie modernizate și aduse la un standard al actualului secol. Dar conceptul rămâne același. Occidentul este foarte bogat, iar acumulările făcute în ultimul secol au ajuns la un asemenea nivel încât depășesc PIB-ul unei țări. Aceste acumulări, dacă stau în continuare în bănci sau  în active cu venit fix, la un moment dat vor constitui o problemă pentru sistemele financiare globale. Pur și simplu sunt prea mulți bani acumulați, care dacă nu sunt consumați devin un pasiv, și nu un activ pentru o societate. Când ajungi la o anumită vârstă, cu excepția tratamentelor medicale nu prea ai unde să consumi acei bani, iar acest lucru constituie o problemă. Nu mai poți să mergi în cluburi, nu îți mai schimbi televizorul atât de des, nu îți mai schimbi casa, nu mai poi să mergi în excursii pentru că nu te mai țin picioarele, iar atunci tot ce ai acumulat făcând economii de-a lungul deceniilor se pierde. Nu poți să trasferi toată averea acumulată copiilor când ești în viață pentru că rămâi fără bani, fără casă, dar în același timp nici nu mai poți să consumi acei bani, ceea ce aduce o problemă pentru economie. Dacă acei bani stau degeaba într-un cont bancar, economia nu mai are sânge proaspăt, nu mai are bani pentru inovații și produce prea puțin pentru cât ar avea nevoie societatea să crească. Occidentul, care trece prin cea mai bună perioadă din istorie, are prea mulți bani acumulați de către oameni, iar economiile stagnează. Această stagnare economică nu are cum să susțină creșterea necesarului de bani pentru pensii și pentru sistemele medicale, care costă din ce în ce mai mult și care vor fi din ce în ce mai solicitate pe măsură ce va crește speranța de viață.

Extrapolarea datelor pentru următoarele decenii arată că la necesarul actual adus de creșterea speranței de viață – mai mulți ani în care se plătește pensia, mai multe cheltuieli medicale pentru un locuitor, cât produc o țară într-un an, adică PIB-ul, va fi prea puțin față de nevoile financiare. Așa că inevitabil vor crește taxele și impozitele. Iar țările vor deveni din ce în ce mai sociale. Un sistem de taxare mai mare va reteza din dorința antreprenorială, ceea ce nu va da naștere la noi idei, la noi concepte, la noi inovații. Iar în acest fel, economiile se vor burghezi și mai mult. Iar discursul politic se va îndrepta mai degrabă către alegătorii în vârstă și mai puțin către economia liberală și generațiile mai tinere. Noi râdem acum, când vedem cum partidele noastre discută toată ziua despre creșterea pensiei, despre sistemele medicale. Dar acesta va fi discursul la care ne vom raporta și noi peste un deceniu.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)