Concepte scandinave pentru băi și bucătării

Kuma România a fost a doua firmă daneză (primii fiind cei de la Tuborg) care a venit în România. Printre dificultățile întâlnite la începutul activității pe piața locală, acum 18 ani, Camelia Olesen, director executiv al companiei, amintește de inflație și birocrație. ”La început, în 1999, a fost inflația, aproape de 70%, dar, cu toate acestea, partenerii danezi au avut încredere și au investit în producție. Apoi au fost mentalitatea și multitudinea de formalități necesare pentru intrarea pe piața românească de la mijlocul anilor 2000“, spune ea. ”Ulterior lucrurile au intrat pe un trend ascendent, încât lăsăm în spate obstacolele și ne amintim doar lucrurile frumoase.“

Kuma a început producția pe plan local însă în 2006, odată cu inaugurarea fabricii din Bănești, în urma unei investiții de aproape 2 milioane de euro. În 2013, compania a alocat investiții de peste 400.000 de euro în proiecte care au vizat, printre altele, o nouă secție de finisare, achiziționarea unei clădiri în vecinătatea fabricii, pentru extinderea depozitului, și dezvoltarea unui showroom cu o sală pentru conferințe și sesiuni de training de personal. Printre principalii clienți ai Kuma din România s-au numărat lanțurile hoteliere Continental, Ibis și Ramada, mallurile Băneasa Shopping Centerși Sun Plaza, Arena Națională, stadionul CFR Cluj, Aeroportul Henri Coandă și diverse ansambluri rezidențiale și de birouri.

Pe piețele din Franța, Kuma este furnizor agreat al celui mai mare constructor din Europa – Bouygues – și se adresează proiectelor de anvergură: spitale, clădiri de birouri, malluri, stadioane sau aeroporturi. în Italia, compania lucrează pentru piața de feriboturi, iar în Olanda pe proiecte de utilitate publică.

Pentru Kuma, piața obiectelor sanitare a avut un trend ascendent, cifra de afaceri a companiei fiind în creștere în ultimii 17 ani. Din cifra de afaceri realizată anual, 75% au fost exporturile pe piața scandinavă, 5% exporturile în Italia, Olanda, Ungaria, iar 20% piața românească.

Cifra de afaceri pe 2016 a fost de 4 milioane de euro, iar pentru acest an compania estimează o creștere cu 18%. ”în planul nostru de afaceri, până în 2021 prognozăm o creștere anuală cu aproximativ 10%“, spune Camelia Olesen. ”Avem în plan și o investiție de 1 milion de euro, care va fi realizată în 2017 – 2018 și care constă în extinderea facilităților de producție și de stoc și achiziția de echipamente noi.“ în prezent compania are 105 angajați, dublu față de anul 2015.

Tehnologia folosită în procesul de producție este continuu îmbunătățită; ca exemplu, directorul executiv al companiei vorbește despre o investiție de 300.000 de euro din 2011 pentru achiziția unei mașini germane de turnare automată, prin care s-a îmbunătățit aerul degajat în atmosferă. ”Lucrăm în continuare la principiul «friendly environment» atât prin educarea angajaților proprii, cât și prin investițiile interioare, realizate în sisteme de ventilație a aerului.“

Camelia Olesen vede anul 2017 în creștere, dar nu se poate pronunța asupra perioadei 2018-2020 din cauza situației europene incerte. ”Cu toate că, preponderent, exportul nostru se adresează țărilor nordice, țări cu o economie și monedă puternice, există temeri că economia acestora poate suferi și în aceste zone“, spune ea. ”S-a observat în 2016 o tranziție a pieței nordice către obiecte sanitare standard, de dimensiuni mai mici, în defavoarea obiectelor sanitare custom made. Singura țară care a păstrat trendul de a comanda cele mai scumpe produse a rămas Norvegia, unde creșterea vânzărilor Kuma a fost de 30% în 2017 față de 2016.“ în general, în regiunea scandinavă clienții sunt exigenți, caută design, calitate, seriozitate, explică reprezentantul Kuma.

”Pentru piața românească, principala piedică este lipsa de încredere a românilor într-o perspectivă mai bună, pe fondul unui set de «bâlbâieli» interne în relansarea unor politici adecvate de creștere a economiei“, opinează Camelia Olesen. ”Avem impresia că suntem într-un cerc vicios, în care ne lamentăm, dar nu putem face nimic. Este firesc, atât timp cât România se sufocă în birocrație, iar criza de acum câțiva ani a dovedit că țările «birocratice» o duc cel mai rău.“

Produsele Kuma sunt prezente în România în showroomurile celor mai importanți jucători în domeniul sanitarelor: Delta Studio, Romstal, Piastrelle, Bravo Grup, Ambient, dar și în showroomuri din majoritatea orașelor mari din țară. ”în Scandinavia avem peste 500 de magazine care expun produsele Kuma, iar distribuția se face în mare măsură către producătorii de mobilier de baie și bucătărie, care la rândul lor, au lanțuri de magazine în toată Scandinavia. Este un mod de abordare foarte pragmatic, nordic, unde distribuția este foarte clară și taie multe costuri inutile“, mai spune Camelia Olesen.

Designul scandinav rămîne un trend internațional, iar Kuma produce obiecte sanitare aici, în România, care urmăresc acest trend, explică directorul executiv al companiei. ”Practic, clienții noștri, care reprezintă segmentul interesat de design, de calitate, de seriozitate, au aceste produse scandinave aici și considerăm un act de responsabilitate și încredere să achiziționezi un obiect sanitar produs în România cu un design atât de înalt.“

Valoarea producției industriale de mobilă a fost de peste 2,5 miliarde euro în 2016, în creștere cu circa 7% față de anul precedent. Cei mai mari exportatori de mobilă din România, după valoarea exporturilor de mobilă din 2016, sunt Aramis Invest, Taparo și Ecolor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Anul trecut România a exportat mobilă de 2,2 miliarde euro, de 3,6 ori mai mult decât a importat, rezultând astfel un excedent comercial de circa 1,6 miliarde euro, industria mobilei fiind printre puținele sectoare din economia românească care înregistrează un asemenea excedent comercial.

Retailul de mobilă a avut anul trecut al treilea an consecutiv de creștere după ce în criză vânzările interne au pierdut peste jumătate de miliard de euro, conform calculelor ZF pe baza celor mai recente date ale Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR). în retailul de mobilă sunt active peste 2.000 de firme, conform datelor de pe mfinante.ro.
Investitorii străini vin și produc mobilier în România, unde găsesc mână de lucru și materie primă ieftină, exportând integral producția către compania-mamă. Cu toate acestea, în piața de mobilă se află și câteva dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România (Aramis Invest, Taparo, Casa Rusu, Lemet), dar și jucători locali de talie mai mică precum Mobilier General Arad, care exportă mare parte din ceea ce produc.

Primele zece țări de destinație pentru mobila românească au cumpărat anul trecut mobilă în valoare de 1,7 mld. euro, ceea ce reprezintă 78% din valoarea totală a exporturilor de mobilă din România, potrivit datelor ZF. Cea mai mare parte a mobilierului produs în România ajunge în țări precum Germania, Franța, Italia, Cehia sau Marea Britanie, potrivit aceleiași surse.
După Germania, următoarele țări de destinație pentru mobilierul românesc sunt Franța (324 mil. euro), Italia (253 mil. euro), Cehia (176  mil. euro) și Marea Britanie (141 mil. euro). Regatul Unit al Marii Britanii este prima țară din top 5 care a înregistrat o scădere de 10% a exporturilor de mobilă, o scădere pe care specialiștii din industrie o pun pe seama Brexitului – ieșirea Marii Britanii din UE, o mișcare care ar putea face exportul de mobilă mai scump decât până acum. Creșteri semnificative ale valorii exporturilor de mobilă, de peste 30%, s-au înregistrat în țări precum Slovacia, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, China, Grecia, Algeria, Canada și Maroc, potrivit datelor APMR.