Componentele unei industrii în creștere

La zece ani de la prima investiție în România, producătorul german Hella pregătește extinderea uzinei de la arad și cere guvernului să susțină creșterea clasei mijlocii din România.

Producătorii de componente reprezintă baza industriei automotive și se constituie într-una dintre cele mai dinamice și mai exigente industrii din lume. Anul acesta s-au împlinit zece ani de când Hella a decis să investească în România, iar astăzi 2.500 de ingineri lucrează în cele trei divizii principale ale companiei: Aftermarket, Centru Corporate și Electronică.

Pe lângă acestea, compania mai are și departamentele de administrație, dezvoltare și producție în cele șapte locații, două centre de dezvoltare în Timișoara pentru Aftermarket și Electronică, un centru de dezvoltare în Craiova și fabrici din Arad, Timișoara și Lugoj, alături de centrul corporate din Giarmata, în apropiere de Timișoara. Compania a recrutat anul trecut peste 400 de noi salariați și continuă să se dezvolte. Deschiderea Centrului Tehnic din Timișoara este considerată una dintre pietrele de hotar ale activității grupului german în România, iar Rolf Breidenbach, CEO-ul, președintele, președintele consiliului de administrație și membru al consiliului de adminstrație al întregului grup Hella, anunță că „în curând vom vedea noi mișcări ale Hella în România, cum ar fi extinderea uzinei din Arad“.

„De la venirea Hella în România am investit peste 165 milioane de euro în România și continuăm investițiile și în viitor. Ne concentrăm pe nevoia de echipamente și facilități pentru angajații și proiectele noastre“, a spus Rolf Breidenbach într-un interviu acordat Business Magazin.

Hella România este unul dintre cei mai mari producători de componente auto de pe piața locală, cu afaceri anuale de circa 190 milioane de euro. Compania produce și dezvoltă în centrele sale din Timișoara și Arad componente electronice pentru mașini din segmentul de lux și sport cu prețuri de peste 100.000 de euro. Printre acestea se numără proiectarea și dezvoltarea senzorului de ploaie pentru BMW i8, unul dintre cele mai avansate tehnologic modele produse de constructorul bavarez, al cărui preț pleacă de la circa 120.000 de euro fără TVA. Mai mult, compania a lucrat și la proiectul farurilor inteligente ce echipează automobilul Audi A8, una dintre cele mai bine vândute limuzine de lux din lume, al cărei preț cu TVA poate depăși chiar și pragul de 200.000 de euro.

În opinia CEO-ului companiei, una dintre cele mai importante misiuni ale guvernului român în acest moment este să susțină mediul academic, astfel încât universitățile să poată livra direct de pe băncile facultăților ingineri bine pregătiți, care să fie recrutați rapid de către companii: „Considerăm că este foarte important ca Executivul de la București să susțină sistemul educațional din România și mai mult decât în prezent, astfel încât pe piața forței de muncă să fie disponibili mai mulți oameni bine calificați. În ziua de azi ne confruntăm cu un «război» tot mai mare pentru talente, în special pentru ingineri înalt calificați“. Declarația executivului german vine în contextul în care cele mai recente ajutoare de stat oferite de guvern au fost către companii producătoare de cablaje în industria auto, care plătesc angajații cu salarii minime pe economie, de sub 800 de lei net lunar, în timp ce companii precum Hella sau Continental, care recrutează cu precădere ingineri și personal calficat, dar care au nevoie de salariați ce au finalizat o facultate, nu muncitori necalificați, plătesc angajații cu salarii de peste 1.000 de euro. „Universitățile din România oferă o masă excelentă de candidați pentru companii, cu atât mai mult cu cât este în continuare nevoie de îmbunătățiri atunci când vine vorba de eforturi pentru a aduce studenții mai aproape de cerințele din mediul de business și cel industrial în termen de cunoștințe și tehnologii“, a adăugat CEO-ul Hella Group.

O statistică centralizată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că doar 13% din populația României din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. În același timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia mai mult de 30% din populație au studii superioare, iar acest lucru se reflectă și în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România. Tot mai mulți angajatori se plâng de pregătirea din ce în ce mai slabă a noilor generații care ies de pe băncile facultăților, pentru că există diferențe prea mari între ceea ce se studiază în școală și competențele cerute pentru anumite posturi. Iar acest decalaj a fost subliniat recent și de către Elvis Popovici, recruitment manager al producătorului de soluții antivirus Bitdefender, care a precizat că nivelul pregătirii este din ce în ce mai scăzut chiar și la facultățile care în mod tradițional furnizau absolvenți „angajabili“.