Companiile pot pierde protecția asupra mărcilor înregistrate. Ce arată noile prevederi legislative

„România a adoptat nouă lege a mărcilor, la presiunea Comisiei Europene și a transpus în legislația națională o directiva a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind armonizarea legislațiilor statelor membre cu privire la mărci, scrie Mediafax.ro. 

Legea 112/2020, de modificare și completare a legii 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, a intrat în vigoare la 13 iulie 2020.

Actul normativ aduce multe noutăți, printre care înlăturarea cerinței reprezentării grafice a mărcilor, deschizând posibilitatea înregistrării unor mărci sonore, multimedia sau cu holograme, prin depunerea acestora la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) și prin intermediul altor tipuri de fișiere sau suporturi.

S-a schimbat și procedura de înregistrare a mărcii, care mai întâi intră în examinarea de fond, apoi, după admiterea la înregistrare, se deschide perioada opozițiilor.

Mărcile lipsite de distictivitate pot fi înregistrate și capătă caracter distinctiv prin utilizare nu numai în perioada anterioară depunerii cererii, ci și prin utilizarea în perioada cuprinsă între depunerea cererii și admiterea la înregistrare.

Din 14 ianuarie 2023, anularea unei mărci va putea fi cerută și pe cale administrativă la OSIM, nu numai în față instanței de judecată.

Aceeași procedura administrativă în față OSIM se deschide din 2023 și pentru decăderea din drepturi a titularilor de marcă.

Ce se întâmplă cu mărcile deja înregistrate

Cea mai importantă modificare a legii, care ar putea trece neobservată și poate afecta întinderea protecției, se referă la mărcile naționale deja înregistrate.

După cum se știe, produsele sau serviciile pentru care se solicită protecția unei mărci se stabilesc în conformitate cu sistemul de clasificare NISA, instituit prin Aranjamentul de la NISA privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor.

Produsele și serviciile sunt grupate pe clase, iar fiecare clasa NISA are un un titlu general.

Legea veche stabilea că atunci când se solicită înregistrarea unei mărci și se indică titlul clasei, titularul mărcii avea protecție pentru toate bunurile sau serviciile cuprinse un clasa respectivă.

Legea nouă stabilește că indicarea termenilor generali din titlul unei clase NISA se interpretează ca incluzând doar produsele sau serviciile acoperite de sensul literal al indicației sau termenului general.

Așadar, în cazul mărcilor care aveau menționată doar indicația din titlul clasei, din 13 iulie 2020 legea recunoște protecția doar pentru produsele sau serviciile care au legătură cu sensul literal al indicatiei din titlul clasei.

Spre exemplu, titlul clasei NISA 38 este “telecomunicații”. Mărcile înregistrate care aveau menționat la protecție doar titlul clasei, vor avea în continuare protecție pentru servicii acoperite literal de “telecomunicații” cum ar fi: comunicații prin telefoane celulare, comunicații prin terminale de calculator, trimiterea de mesaje, transmitere prin satelit, etc.

Însă anumite servicii din clasa 38 – „telecomunicații” nu au legătură cu sensul literal și nu vor avea protecție, cum ar fi: servicii de agenție de presă sau furnizarea accesului la bazele de date.

Sau, alt exemplu: există foarte multe mărci înregistrate cu protecție pentru clasa NISA 41 “Educație; furnizarea de instruire, divertisment, activități sportive și culturale”. Ele vor avea în continuare protecție pentru toate serviciile care au legătură în sens literal cu termenii din titlul clasei, cum ar fi organizarea și susținerea conferințelor, publicarea cărților, producție de teatru etc, dar nu vor mai avea protecție pentru servicii de reporteri de știri, subtitrare, închirierea de jucării, care nu au legătură literal cu termenii din titlul clasei.

Nouă reglementare poate afecta și titularii de mărci înregistrate pentru servicii de comerț, încadrate la clasa NISA 35, care au menționat la înregistrare doar titlul clasei – “publicitate; managementul afacerilor; administrarea afacerilor; funcții de birou”. Activitățile de comerț nu au legătură în sens literal cu termenii generali din titlul clasei și pot rămâne fără protecție.

Ce trebuie să facă un proprietar de marcă

Legea nouă prevede că pentru aceste ipoteze la care am făcut referire, titularii mărcilor înregistrate doar cu titlul unei clase pot declara la OSIM până la 30 septembrie 2020 că intenția lor la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii a fost de a solicită protecția unor produse sau servicii, altele decât cele acoperite de sensul literal al titlului clasei respective, indicând care sunt acestea.

Dacă nu vor face declarariile la OSIM până la dată de 30 septembrie 2020, titularii de mărci care se vor regăsi în ipoteza prezentată vor pierde exclusivitatea și protecția cu privire la produsele sau bunurile care nu au legătură literal cu titlul clasei.

Având în vedere că nu s-au făcut informări publice cu privire la acest aspect, consider că termenul limita 30 septembrie 2020 fixat de legiuitor este mult prea scurt, așa încât proprietarii de mărci să reușească depunerea declarațiilor.

Companiile din România, dar și titularii persoane fizice ar trebui să facă o verificare a mărcilor din portofoliu și dacă vor constată că protecția a fost cerută doar pentru titlul unei anume clase și că ei produc sau livrează servicii care nu au legătură doar cu înțelesul literal al termenilor din titlul clasei, trebuie să depună în termen, declarația la care se face referire în lege.

Dacă nu se vor face aceste declarații până la 30 septembrie și dacă termenul nu va fi prelungit, singură soluție pentru o protecție eficientă ar fi depunerea unei noi cereri de marcă”.