Companiile de stat se scufundă în datorii istorice, în loc să creeze locuri de muncă și să genereze profit

Au fost de-a lungul timpului adevărate „pietre de moară“ atârnate de bugetul statului. Au ajuns și în vizorul FMI, care a avertizat că ascensiunea continuă a datoriilor acestora amenință stabilitatea fiscală și creșterea economică.

Marile companii de stat care dețin monopoluri în producția de energie, transportul de gaze sau transportul feroviar au cochetat de-a lungul timpului mai mult cu pierderile decât cu profiturile. Iar datoriile acumulate de aceste firme (la buget sau către diverși furnizori) în raport cu volumul lor de activitate – cifra de afaceri  generată sau total active – s-au apropiat în ultimii ani de pragul de 50%.

Acumularea de pierderi și de arierate în sectorul întreprinderilor și companiilor în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare, a avertizat în mod repetat Consiliul Fiscal. În cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situației finanțelor publice, prin creșterea deficitului bugetar

Cele 1.086 de companii cu capital majoritar de stat care și-au raportat bilanțurile la Ministerul Finanțelor au avut anul trecut o contribuție de doar 4,4% la cifra de afaceri totală din economie, în timp ce restanțele accumulate de aceste firme au ajuns la aproximativ 20% din totalul arieratelor din economie, de 112,7 mil. lei. Deși ponderea arieratelor întreprinderilor de stat rămâne la un nivel ridicat, aportul lor la valoarea adăugată brută în economie se menține modest (10,5%), aproape de minimul înregistrat în anul 2008 (10,7%), după cum reiese din statisticile Consiliului Fiscal.

Stocul de arierate totale pentru cele peste 1.000 de companii de stat identificate reprezenta anul trecut 3,6% din PIB, cele mai multe fiind datorii către stat.

Evoluția performanțelor companiilor de stat a fost o permanentă dezamăgire pentru misiunile de evaluare ale experților FMI, derulate în cadrul acordurilor parafate cu autoritățile române. Jeffrey Franks, americanul care a condus din 2009 până în vara anului 2012 negocierile FMI cu România, a catalogat companiile de stat ca fiind „o minge uriașă de plumb“ care trage economia în jos și a susținut că progresele înregistrate de autoritățile române în privința acestor entități sunt insuficiente. Toți negociatorii-șefi ai FMI au cerut reformarea, privatizarea sau lichidarea acestor companii. FMI apreciază că reformarea compani-ilor de stat este crucială pentru a aduce investiții private atât de necesare și know-how managerial pentru a restabili viabilitatea financiară a companiilor

Costisitorul proiect „CEO privat la stat“ a întârziat să-și arate eficiența, nereușind să iasă complet de sub influența politicului. Proiectul „CEO privat la stat“ a fost lansat în anul 2011, iar de atunci și până în prezent tentativele de a pune un manager cu experiență de business la conducerea unei companii de stat au fost de cele mai multe ori sortite eșecului. În viziunea FMI, companiile de stat ar trebui să devină un motor de creștere economică, nu să o tragă în jos.

Arieratele firmelor de stat au avansat de la 17 mld. lei în 2008 la 22 mld. lei în 2013, în timp ce datoriile totale ale companiilor private au ajuns anul trecut la aproape 90 mld. lei, nivel aproape dublu față de 2008, potrivit Consiliului Fiscal. Arieratele sunt împrumuturi sau datorii bănești care au devenit restante în urma nerespectării condițiilor contractuale, incluzând datorii către buget, bănci, furnizori sau alți creditori.

Cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat (50% din total arierate), în special către bugetul de asigurări sociale, reflectând parțial și datoriile istorice acumulate, spre deosebire de companiile private care au arierate în cea mai mare parte către furnizori (52% din total arierate). Furnizorii ocupă locul al doilea în rândul creditorilor companiilor de stat în anul 2013, suma datorată de acestea fiind de 5,9 mld. lei (1% din PIB și 26% din total arierate).

La sfârșitul anului 2013 exista o datorie neplătită a întreprinderilor de stat către bugetul consolidat de aproape 2% din PIB. Primele 10 com-panii de stat ierarhizate din punctul de vedere al plăților restante însu-mea-ză circa 60% din totalul ariera-te-lor companiilor de stat, datoriile fiind concentrate în special în sectoa-rele feroviar, minier și cel al indus-tri-ei chimice. „Dincolo de consecințele fiscal-bugetare directe pe care arieratele companiilor de stat le generează – prin privarea bugetului general consolidat de veniturile datorate – acumularea de plăți restante către sectorul privat este de natură să creeze acestuia din urmă probleme de lichiditate și să frâneze creșterea economică“, susține Consiliul Fiscal. Surprinzător, anul trecut unele dintre marile companii de stat au dat de înțeles că au învățat să facă profit. Cele mai mari 20 de companii de stat au terminat anul 2013 cu un câștig cumulat de aproape 350 mil. euro, după pierderile de 85 mil. euro adunate în 2012. Aducerea rezultatului cumulat în teritoriul pozitiv a fost susținută de Romgaz, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, care au fost în topul profiturilor. Iar în țara fără autostrăzi, Compania de Autostrăzi a devenit a treia firmă de stat ca profitabilitate. Rămâne de văzut dacă revenirea rezultatelor unor companii pe plus a fost doar o întâmplare sau este vorba despre o strategie de redresare.