Comisioanele din El Dorado

O idee mai veche a autoritatilor este ca deficitul de cont curent poate fi redus (sau macar impiedicat sa creasca) pe seama modului cum se finanteaza societatile de stat. Mai exact, nimeni nu poate obliga o companie privata sa nu mai importe sau sa nu se mai imprumute din strainatate; Guvernul poate constrange insa companiile de stat sa se finanteze exclusiv de pe piata interna.

Iar pe piata interna sunt suficienti bani incat sa nu fie nevoie ca pentru proiecte publice sau ale companiilor de stat sa se apeleze la credite externe. Exista chiar un plan de modificare a reglementarilor privind datoria publica, astfel incat ministerele sa fie obligate ca in anii urmatori sa nu mai ia deloc imprumuturi din strainatate.

Saptamana trecuta, Varujan Vosganian, presedintele Comisiei senatoriale de buget-finante, a estimat ca numai anul acesta bancile vor putea sa crediteze statul cu peste 1,3 miliarde de euro pentru finantarea „unor mari proiecte nationale“. Ar fi vorba de investitii in sistemul de invatamant (peste un miliard de euro), de programul „Fermierul“ si de constructia unor spitale, iar planul Ministerului Finantelor ar fi sa organizeze licitatie chiar luna viitoare pentru bancile interesate sa finanteze respectivele proiecte. Precedentul a fost creat deja, prin selectarea BRD, a CEC si a Bancii Carpatica pentru oferirea creditelor necesare cofinantarii unor proiecte SAPARD.

Pe cat de laudabila apare prestatia bancilor in economie in postura de finantatoare de investitii, pe atat de vicioasa apare incapatanarea acestora de a acorda in continuare credite de consum, in pofida restrictiilor BNR. La un seminar organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar, consilierul prezidential Theodor Stolojan a criticat bancile pentru lacomia de a face profit pe seama usurintei si a naivitatii cu care populatia ia imprumuturi in Romania. Stolojan a vorbit despre Romania ca despre o tara vazuta de straini ca un El Dorado, unde se pot face profituri uriase din nimic si unde bancile „sunt foarte indemanatice in a inventa comisioane noi, basca dobanzile mari pe care le practica“. Consilierul a privit inapoi cu manie, la felul „incoerent si inconsecvent“ cum toate autoritatile de dupa 1990 au reactionat la evenimentele din economie, efectul fiind scandalurile financiar-bancare din deceniul trecut. Si a lasat impresia ca nici acum Romania n-ar fi scutita de astfel de riscuri.