Comisia Europeană intenționează să mărească de patru ori numărul azilanților de repartizat între statele UE

În contextul în care Germania și Franța s-au raliat joi propunerii sale cu privire la introducerea unor cote obligatorii, Comisia Europeană (CE) studiază posibilitatea să le ceară Celor 28 să accepte 160.000 de solicitanți de azil, care au sosit în ultimele săptămâni în Italia, Grecia și Ungaria.

În mai, Bruxellesul cerea întregului bloc să accepte 40.000 de azilanți, sosiți în Italia și Grecia, dar intenționează să tripleze acest număr, din cauza afluxului de imigranți constatat în vară, și să-i adauge alți aproximativ 50.000 de solicitanți de azil sosiți în Ungaria.

Liderii statelor membre au refuzat la summitul din iunie introducerea unei sistem de cote, care propunea repartizarea în funcție de mărimea și puterea țărilor, preferând voluntariatul.

Însă ofertele voluntare ale statelor membre UE nu depășesc, în prezent, 32.000 de locuri, în timp ce numărul imigranților ajunși în Italia, Grecia și, în plus, în Ungaria, depășește sute de mii, un număr fără precedent de la Războaiele din fosta Iugoslavie, în anii ’90.

Cu scopul de a depăși reticențele foarte puternice de a primi refugiați ale unui număr de state din Europa de Est, Comisia ar putea să propună posibilitatea de a plăti pentru acceptarea imigranților de către alt stat membru, a declarat un oficial.

Presiuni asupra statelor din Europa de Est

Ralierea Franței și Germaniei la mecanismul de repartizare obligatorie preconizat de către Comisia Europeană și deja susținut puternic de Italia, sporește presiunea asupra statelor din Europa de Est.

Cu o zi înainte de reuniunea miniștrilor europeni de Externe, care se întâlnesc vineri la Luxemburg, șefii diplomațiilor germană, franceză și italiană i-au trimis o scrisoare comună Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă și de Securitate Federica Mogherini în care-i cer să aibă o abordare mai centralizată asupra dosarului.

Tot vineri se reunesc, la Praga, și șefii guvernelor polonez, ungar, slovac și ceh, cu scopul de a-și coordona pozițiile.

Într-o vizită la Bruxelles, premierul ungur Viktor Orban a declarat că este pregătit să examineze cote de repartizare, în cazul în care-i este prezentată o asemenea propunere.

“Există o abordare diferită a tuturor acestor probleme, între statele occidentale și cele din Europa Centrală (…). Acesta nu este un lucru bun. Ne-ar plăcea, așadar, să cooperăm și să găsim un teren de înțelegere”, a declarat el, referindu-se la reuniunea de la Praga.

Premierul polonez Ewa Kopacz și-a reafirmat opoziția față de introducerea unor cote, dar a anunțat că Varșovia este pregătită să “discute despre amploarea angajamentului (său) pe o bază voluntară”.

Polonezul Donald Tusk, predecesorul ei în postul de premier, dar care a devenit președintelr Consiliului European, a declarat, la primirea lui Orban la Bruxelles, că “necesitatea, astăzi, este să primim în mod echitabil în UE cel puțin 100.000 de refugiați”.

“Țările care nu sunt în mod direct afectate de această criză și care au beneficiat de solidaritatea UE în trecut trebuie să o împărtășească cu cei care au nevoie de ea”, a adăugat Donald Tusk. “Este într-adevăr paradoxal ca cele mai mari țări din Europa, ca Germania și Italia, să aibă nevoie de solidaritatea noastră. La fel ca Ungaria”, a spus el.