Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde euro, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde euro, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Comisia a constatat că România a atins în…
Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde euro, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliulu.
România a prezentat cea de a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.
Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde euro (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde euro primită în 2021 și 2022 și o prefinanțare în valoare de 288 milioane euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unui procent de 60,6% din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62% din toate jaloanele și țintele din plan.
Principalele măsuri din cadrul acestei cereri de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
- Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.
Comisia Europeană a transmis Comitetului economic și financiar evaluarea sa preliminară, acesta având la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
Plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.