Comisia Europeană a aflat în sfârșit de ce inflația persistă în zona euro

Experții Comisiei Euro­pene au descoperit ce­va ce unii știu de mult timp, iar alții spun că ține de teoria con­spi­ra­ției: inflația din zona euro nu mai este cauzată de creșteri salariale sau de întreruperile din lanțurile de aprovi­zio­nare, ci de companii, care în goana după profit se folosesc de faptul că într-un mediu inflaționist pot ține prețurile sus fără a pierde clienți. Din fericire, spun econo­miștii, acest fe­no­men este temporar. Însă are consecințe care nu pot fi trecute cu vederea.

Pe măsură ce inflația devi­ne mai puter­nică și prinde rădăcini a­dânci, băncile centrale sunt ne­voite să ma­joreze dobân­zi­le, scum­pind cre­ditul și sa­cri­ficând creșterea econo­mi­că. Astfel, pentru profi­tu­rile mai mari ale compa­nii­lor plătesc consu­mato­rii și întrea­ga economie.

Este ceea ce se cheamă „greed­fla­tion“, cuvânt compus din lăcomie și inflație. Lăco­mie care creează in­fla­ție. Dacă greedflația este un lucru dove­dit, și poate și nociv, atunci se poate pune întrebarea de ce au­to­ritățile nu iau mă­suri pentru a stopa fe­no­menul. În democrațiile liberale piața este liberă, dar trebuie să fie și echitabilă. Este ade­vărat că și con­sumatorii, prin com­portamentul lor, pot ajuta la crearea de inflație. Dar ei sunt milioane și sunt greu de con­trolat, și până la urmă rolul econo­miei este să creeze prosperitate pentru toată lumea. În schimb, com­paniile sunt mai simplu de ținut în frâu. De aceea, u­nele guverne au luat măsuri contra a ceea ce consi­deră abuzuri. Cel de la Budapesta for­țează retailerii să introducă promoții. În Spania și în alte câteva state profiturile excesive, cum sunt cele realizate de companiile de energie, sunt supraimpozitate.

În SUA, pentru Rezerva Fede­rală greedflația este ceva do­vedit, dar și normal. O analiză a băncii cen­trale ameri­ca­ne a­ra­tă că profi­tu­rile companiilor au crescut rapid în 2021, în tan­dem cu inflația, tre­zind îngrijo­rări că sectorul cor­porate îm­pin­ge prețurile în sus pentru a-și ma­jo­ra profiturile.

Studiul a con­sta­tat că pro­fiturile compa­niilor au contri­buit, într-ade­văr, la inflație în 2021, dar contri­bu­ția s-a redus în 2022. Ti­parul nu este neobișnuit: în reveni­rile economice anterioare, profitu­rile companiilor au avut cea mai mare contribuție la inflație în primul an, dar au fost înlocuite de costuri în al doilea an. Explicația stă în faptul că firmele se așteaptă ca în viitorul apropiat cos­turile să crească și de aceea majorea­ză prețurile bunurilor produse în pre­zent. Este ceva previ­zibil și nimic nu le oprește să facă acest lucru. Este vorba și de supra­viețuire pen­tru că în capitalism rolul companiei este să aducă profit celor care au înființat-o și o finanțează.

Dar în SUA inflația a devenit o problemă cu atât mai mare cu cât pentru a-i răspunde Fed s-a angajat la cea mai agresivă campanie de înăs­prire a politicii monetare de decenii, lovind în această luptă băncile regionale și stârnind temeri că vine o criză bancară.

În aceste condiții, The Wall Street Journal, portavocea jucători­lor de pe cea mai mare piață finan­ciară a lumii, inclusiv a băncilor, se în­treabă de ce inflația este atât de per­sis­tentă și răspunde că o cauză ar pu­tea fi chiar profiturile companii­lor. Ziarul scoate în față ideea că unele companii s-ar putea să majo­reze pre­țurile mai rapid decât cresc costurile. Aceasta în timp ce Fed, economiștii pro-business, adică ai corporațiilor, și republicanii spun că inflația poate fi adusă sub control prin salarii mai mici, după cum scrie Robert Reich, comentator la The Guardian.

În zona euro, economiștii CE au analizat relația dintre deflatorul PIB și inflația de bază, arată Portfolio.hu. Deflatorul PIB este un indicator uti­lizat pentru a afla partea de creștere a unei economii care se datorează creșterii prețurilor și ia în calcul vari­ația prețurilor bunurilor și serviciilor produse într-o economie într-o anu­mită perioadă (nu și a prețurilor im­por­turilor). Inflația de bază exclude din calcul prețurile unor elemente volatile precum alimentele și energia.

Analiza CE a găsit că profitul raportat la unitatea de producție a continuat să urce în 2022, creșterea ajungând la nivelul record de 9,3% în ultimul trimestru. Această crește­re a contribuit cu 3,2 puncte procen­tuale la creșterea de 5,8% a deflato­rului PIB, ceea ce înseamnă că profiturile au contribuit mai mult decât costul muncii (salariile) la inflație. CE nu spune dacă este un lucru rău sau bun.

Companiile pot distribui o parte din profituri acționarilor, dar pot avea și alte motive pentru a-și majora marjele de profit, precum investiții viitoare sau anticiparea creșterii taxelor, dar și a salariilor.

Care companii ar putea fi responsabile pentru persistența inflației? În criza anterioară, financiară, băncile au fost cele pe care a căzut vina, atenția publicului fiind atrasă de bonusurile ridicol de mari ale bancherilor care au încurajat jocuri tot mai riscante. În Europa, inclusiv în Europa de Est, în primele luni ale acestui an băncile au raportat rezultate financiare record, rezultate din dobânzile mari cerute pentru credite și dobânzile foarte mici acordate pentru depozite. Scumpirea creditului reflectă dobânzile mari ale băncilor centrale care luptă cu inflația, iar dobânzile mici la depozite eforturile băncilor de a realiza profituri cât mai mari. Însă în criza actuală atenția este atrasă în primul rând de companiile de energie și de traderii de materii prime, de la grâu la petrol. Acestea au raportat pentru anul trecut profituri record. Apoi, consumatorul simte cel mai apăsător inflația când se duce la supermarket. Prețurile găsite acolo reflectă atât politicile producătorilor, cât și ale retailerilor. În Italia, scumpirea pastelor făinoase a venit ca un șoc, iar atât asociațiile de protecție a consumatorului, cât și guvernul au acuzat producătorii, fără să dea nume, că majorarează artificial prețurile pentru creșterea profiturilor, companiile folosind războiul din Ucraina ca acoperire. Cel mai mare producător de paste din lume este italian, Barilla. În Ungaria, guvernul a atacat fără ocolișuri retailerii, la început plafonând prețurile câtorva alimente de bază, apoi obligându-i să introducă reduceri de preț. Retailerul PENNY International, cu operațiuni în Italia, Austria, Ungaria, România și Cehia, scrie în raportul financiar pentru anul financiar 2022 că vânzările i-au crescut cu aproape 17%, iar cea mai mare creștere a înregistrat-o în România, de 27%, în clasament urmând Ungaria și Cehia, țări lovite dur de o criză a costului vieții. România este campioana creșterii vânzărilor și pentru Carrefour – plus 18% în ultimul trimestru al anului trecut și plus 12,5% în T1 din 2023.