Comerțul tradițional a primit o gură de oxigen în pandemie, când oamenii au fost nevoiți să meargă la magazinul de lângă casă

♦ Cele 60.000 de mici magazine au beneficiat de o creștere a vânzărilor anul trecut ♦ Comerțul tradițional reprezintă 35-38% din tot comerțul cu bunuri de larg consum, o piață de 20-22 mld. euro anual, conform estimărilor ZF ♦ Astfel, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual.

Comerțul tradițional, mai exact acele mici magazine și chioșcuri din comerțul alimentar ce se găsesc în special în rural și în orașele mici, deși nu numai, au reușit să își majoreze vânzările în pandemie când oamenii au fost sfătuiți și totodată nevoiți să meargă la cumpărături la magazinul cel mai apropiat de casă. Acest obicei de consum a rămas și după lockdown, când de teamă sau din comoditate unii consumatori au ales un magazin de bloc sau un chioșc apropiat și mai puțin aglomerat în detrimentul unui magazin modern, arată datele din piață culese de la executivi din industrie și de la companii de cercetare de piață.

„Fără îndoială, creșterea a fost influențată și de pandemie. Perioada aceea în care oamenii nu puteau circula fără declarație ne-a adus cu siguranță o creștere a vânzărilor chiar dacă am și pierdut o parte din clienții ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie și mai au adus creșteri oarecum atipice. În condiții normale acele creșteri de 35 -40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile“, spune Ionel Popa, proprietarul magazinului LaDoiPași din comuna Băleni, județul Galați.

Compania și-a majorat vânzările în pandemie pe aproape toate categoriile de produse – peste 60 -, scăderi consemnând produsele congelate, covrigeii, carnea congelată și cartelele prepay. Mierea, băuturile spirtoase, compoturile și gemurile se află în topul celor mai mari creșteri de vânzări, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care operează magazinul ce măsoară 140 mp, și-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro).

„Sunt convins că unii consu­matori și-au schimbat atitudinea față de comerțul tradițional și ne-au obligat în același timp pe noi să listăm și produse mai scumpe, de o calitate superioară“, adaugă el.

Comerțul tradițional a revenit în atenția consumatorilor după ani de zile în care rețelele internaționale se extindeau agresiv și duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioșcari anual. În 2020 însă, când autoritățile le-au reco­mandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioșcurile, alimentarele și în general unitățile mici, mai puțin aglomerate, au devenit o opțiune.

În comerțul tradițional mai sunt astăzi circa 60.000 de astfel de magazine tradiționale, față de circa 150.000 la jumătatea anilor ‘90 când au început să se dezvolte rețelele internaționale. Acestea au astăzi la mai puțin de 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry sau proximitate modernă. Totuși, aceste unități acoperă mai bine de 60% din vânzări.

„Cele circa 60.000 de magazine din comerțul tradițional din România acoperă în continuare  peste o treime din vânzări, dar sunt depășite ca rată de creștere prin dezvoltarea accelerată a rețelelor de comerț modern“, spun analiștii companiei de cercetare Nielsen. Astfel, vânzările au fost în creștere pentru comerțul tradițional, după o perioadă dificilă, însă ritmul este sub cel al comerțului modern, astfel că în total cota de piață scade în continuare.

Piața de bunuri de larg consum – alimente, bunuri de îngrijire per­sonală sau a locuinței – este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF. Pentru analiza acestei piețe sunt luate în calcul vânzările atât din hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate și discount, cât și din benzinării și chioșcuri sau alte unități din comerțul tradițional. Dacă se consideră că astăzi comerțul tradițional reprezintă 35-38% din tot comerțul cu bunuri de larg consum, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual, conform estimărilor ZF.

Cota va continua să scadă, spun însă jucătorii din industrie, dar acest segment nu va dispărea.

„Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerț tradițional, ținând cont și de incidența destul de mare a populației și în mediul rural față de alte state“, crede Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry.

Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerțul cash&carry (angro), astfel că se adresează companiilor. Nemții au două categorii mari de clienți – revânzătorii (micile magazine) și jucătorii HoReCa.

În România, piața tradițională de comerț reprezintă peste 30% din totalul vânzărilor, iar în orice piață matură ea are o pondere de 15% – 20%, restul fiind comerț modern.

Nemții de la Metro au 30 de ma­ga­zine proprii sub brandul propriu. Totodată, în 2012 ei au lansat rețeaua LaDoiPași, ca o soluție pentru hemoragia din comerțul tradițional.

Această rețea LaDoiPași nu este deținută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro.

În acest moment, rețeaua de magazine LaDoiPași numără peste 1.400 de unități, iar la sfârșitul acestui an ținta este de peste 1.550 de unități. „Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine“, a adăugat Ariciu.

Comerțul tradițional este extrem de fragmentat, cele mai multe fiind afaceri de familie, iar de regulă antreprenorii nu operează decât 1-2 unități. Aceste unități sunt mai prezente în orașele mici și în zona rurală unde străinii încă nu au pătruns, sau nu în forță cel puțin. Limitarea libertății de mișcare a însemnat pentru aceste magazine un avantaj adus de pandemie.

„Pandemia a însemnat o oportunitate de creștere. Mai exact, cifra de afaceri a crescut cu 19% față de 2019, când s-a apropiat de 24 mil. euro. Această evoluție pozitivă se datorează atât unor deschideri de magazine de la finalul lui 2019, cât și faptului că pandemia a făcut ca lucrurile să se îndrepte în retail către proximitate, oamenii axându-se, mai ales în lockdown, pe magazinele din apropierea casei“, confirma recent și Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, un business cu afaceri de peste 25 mil. euro. Lanțul de magazine numără 15 unități pe format mic în Vrancea și un cash&carry în același județ, fiind unul dintre cei mai puternici retaileri deținuți de antreprenori români.