Comerțul dintre România și Marea Britanie a urcat la nivelul record de 10,3 miliarde de lire sterline în 2025. Exportăm Ford Puma și Dacia Duster, importăm Rolls-Royce, Land Rover, MINI și Bentley, iar Vodafone duce mai departe investițiile britanice

♦ Schimburile comerciale dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au crescut cu 4,9% în 2025, până la 10,3 miliarde de lire sterline, cel mai ridicat nivel din istoria recentă a relației bilaterale, arată datele Department for Business and Trade de la Londra. România vinde britanicilor de două ori mai mult decât cumpără de la ei, mașinile produse la Craiova și Mioveni sunt cea mai importantă marfă, iar la investiții Vodafone și-a întărit poziția de top prin preluarea Telekom Romania Mobile.

Comerțul bilateral cu bunuri și servicii dintre România și Regatul Unit a ajuns la 10,3 miliarde de lire sterline (aproape 12 miliarde de euro) în 2025, în creștere cu 4,9%, respectiv cu 480 de milioane de lire, față de anul anterior, potrivit celui mai recent raport publicat de Department for Business and Trade (DBT) de la Londra. Este un nivel record pentru ultimii ani, volumul schimburilor aproape dublându-se în ultimul deceniu, de la 5,3 miliarde de lire în 2016, anul referendumului pentru Brexit. Iar 2025 a marcat și cea mai importantă mișcare a capitalului britanic din România din ultimii ani: preluarea Telekom Romania Mobile de către Vodafone, unul dintre cei mai mari investitori britanici de pe piața locală.

Exporturile britanice către România au totalizat 3 miliarde de lire în 2025, în creștere cu 7%, în timp ce importurile Regatului Unit din România au urcat cu 4%, la 7,3 miliarde de lire. Rezultatul este un excedent comercial de 4,3 miliarde de lire pentru România, unul dintre puținele cazuri în care economia românească are un surplus consistent și persistent în relația cu un partener important – deficitul britanic în relația cu România s-a triplat practic din 2019 încoace.

Vodafone, vârful de lance al capitalului britanic în România

Dacă la comerț relația este trasă în sus de industria auto, pe partea de investiții cel mai vizibil nume britanic din economia românească rămâne Vodafone, prezent pe piața locală de aproape trei decenii. Tranzacția prin care grupul cu sediul central în Regatul Unit a preluat Telekom Romania Mobile, finalizată în octombrie 2025, a avut un preț de achiziție de 30 de milioane de euro, dublat însă de investiții de integrare și modernizare a rețelei de peste 150 de milioane de euro anunțate pentru următorii doi-trei ani – de cinci ori valoarea achiziției propriu-zise. Sub conducerea lui Nedim Baytorun, CEO al Vodafone România, compania construiește cloudul guvernamental al României, și-a fixat o țintă de 65% acoperire 5G la nivel de populație până în 2030 și pregătește pentru vara acestui an testele de conexiuni directe telefon-satelit în parteneriat cu AST SpaceMobile – proiecte care fac din operatorul telecom una dintre cele mai concrete punți tehnologice între cele două economii. În ansamblul comerțului britanic, România ocupă locul 32 între partenerii comerciali ai Regatului Unit, cu o pondere de 0,5% din comerțul total. Mai relevant, România este al 30-lea furnizor al pieței britanice și abia al 46-lea client al exportatorilor britanici. Pe componenta de bunuri, România urcă pe locul 24 între piețele din care importă Regatul Unit.

Evoluția din ultimul deceniu arată o relație care a rezistat șocurilor succesive: după vârful de 7,5 miliarde de lire din 2018 și căderea la 5,4 miliarde în anul pandemiei, comerțul bilateral a crescut neîntrerupt – 8,3 miliarde de lire în 2022, 9,4 miliarde în 2023, 9,8 miliarde în 2024 și recordul de anul trecut.

Mașinile, motorul relației comerciale

Dincolo de cifrele agregate, structura schimburilor spune povestea cea mai interesantă, iar aceasta este una despre automobile. Mașinile sunt categoria numărul unu la importurile britanice din România: 1,3 miliarde de lire în 2025, echivalentul a 30,4% din totalul bunurilor românești vândute pe piața britanică, în creștere spectaculoasă cu 18,3% față de 2024. În spatele acestei cifre stau în primul rând SUV-urile Ford Puma produse la Craiova – model care a trecut luna trecută pragul de un milion de unități fabricate în România și care este de trei ani cea mai bine vândută mașină din Marea Britanie – și modelele Dacia asamblate la Mioveni, în frunte cu Duster, într-o piață unde marca românească a grupului Renault a câștigat constant teren.

Fluxul funcționează și în sens invers, la o scară mai mică, dar cu o valoare simbolică și unitară mult mai ridicată. Mașinile au reprezentat al treilea cel mai important produs exportat de britanici în România, cu 99,9 milioane de lire, în creștere cu 10,4% – singura categorie din top 5 aflată pe plus. Aici intră brandurile premium și de lux care au făcut faima industriei auto britanice – Land Rover, MINI, Bentley sau Rolls-Royce -, dar și modelele Nissan produse la Sunderland, în cea mai mare uzină auto din Regatul Unit. Practic, România trimite în Marea Britanie mașini de volum accesibile, iar britanicii răspund cu automobile aspiraționale: un schimb care ilustrează perfect poziționarea celor două industrii auto.

Whisky-ul, pe podium

A doua mare categorie a comerțului bilateral cu bunuri este la fel de sugestivă. Băuturile și tutunul reprezintă principalul export britanic în România – 226,2 milioane de lire în 2025, respectiv 15,2% din totalul bunurilor, aici regăsindu-se în primul rând whisky-ul scoțian și ginul, deși categoria a scăzut cu 11,3% față de 2024, pe fondul unui an dificil pentru consum în România. În oglindă, aceeași categorie – băuturi și tutun – este al doilea export românesc pe piața britanică, cu 559,8 milioane de lire, de peste două ori valoarea fluxului invers.

Restul topului exporturilor britanice este completat de generatoare mecanice de putere (143 milioane de lire), țesături textile și utilaje specializate, în timp ce România mai vinde britanicilor echipamente industriale (333,5 milioane de lire), produse electrice și vehicule rutiere, altele decât autoturismele.

La servicii, turismul domină ambele direcții. Britanicii au cheltuit 1,3 miliarde de lire pe călătorii în România în 2025, în creștere cu 6%, în timp ce românii au lăsat în Regatul Unit 562 de milioane de lire, cu 4,3% mai mult decât în anul precedent. Transporturile – unde transportatorii români sunt jucători importanți pe rutele către insulă – au adus României alte 543 de milioane de lire, iar serviciile de business (cercetare-dezvoltare, consultanță, servicii tehnice) 636 de milioane de lire. În total, serviciile reprezintă 41,5% din exporturile românești către Regatul Unit și jumătate din exporturile britanice către România, segmentul cu cea mai rapidă creștere: plus 16,1% într-un singur an.

West Midlands, inima industriei auto britanice și regiunea unde își au sediul Jaguar Land Rover și o bună parte din lanțul de furnizori, este cea mai mare destinație a bunurilor românești din Regatul Unit, cu importuri de 539 de milioane de lire, adică 15,2% din total – încă o confirmare a faptului că cele două industrii auto sunt strâns interconectate.

Investițiile, veriga slabă a relației bilaterale

Dacă la comerț relația este la maxime istorice, capitolul investiții rămâne modest. Stocul investițiilor britanice directe în România era de doar 752 de milioane de lire la finalul lui 2024, în scădere cu aproape 20%, respectiv cu 187 de milioane de lire, față de 2023, și sub vârful de peste un miliard de lire atins în 2016. România reprezintă sub 0,1% din stocul total al investițiilor britanice în străinătate. Cifrele subestimează însă prezența reală a capitalului britanic: statistica ONS este calculată după sursa imediată a investiției, astfel că banii britanici care intră în România prin vehicule din Olanda sau Luxemburg – o practică des întâlnită – apar în dreptul acelor țări.

Dar fluxul invers crește: stocul investițiilor românești în Regatul Unit a urcat cu 22,2% în 2024, la 303 milioane de lire, de la doar 9 milioane de lire în 2015 – semn că antreprenorii și companiile românești încep să cumpere active și să deschidă operațiuni la Londra și nu numai.

Per ansamblu, cota de piață a Regatului Unit în importurile României era de 2,2% în 2024, în creștere ușoară față de 2023, dar aproape la jumătate față de nivelul de 3,9% din 2015, ultimul an complet dinaintea referendumului pentru Brexit – o ilustrare clară a costului comercial al ieșirii din UE. La servicii, cota britanică a coborât de la 11,3% la 5,4% în același interval. În spatele acestor procente stau însă aproximativ 6.000 de companii britanice care exportă bunuri în România și 3.100 care importă, iar exporturile către piața britanică susțin circa 103.600 de locuri de muncă în România, potrivit estimărilor OECD citate în raport. În sens invers, exporturile britanice către România susțin circa 23.500 de locuri de muncă în Regatul Unit – un raport de peste patru la unu în favoarea României.

Mediul de afaceri se reorganizează: BRCC are o nouă conducere

Pe fondul acestor cifre record, Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) și-a ales la începutul lunii iunie noul Consiliu Director, condus de Robert Uzună, vicepreședinte pentru corporate affairs la Ursus Breweries. „Evenimentul a avut loc după unul dintre cei mai importanți ani pentru relațiile comerciale dintre România și Regatul Unit, cele două țări atingând în 2025 un volum total al comerțului bilateral cu bunuri și servicii de 10,3 miliarde de lire sterline, un nivel record pentru ultimii ani. Misiunea BRCC este de a acționa ca un catalizator al acestor evoluții”, a declarat Robert Uzună.

În board au intrat doi membri noi – Peter Latos, partener și lider EY-Parthenon pentru România și Moldova, și Ovidiu Demetrescu, founding partner al London Brokers și OCD Capital & Resource -, iar Daniela Necefor, managing partner la Total Business Solutions, a fost cooptată în structura de conducere.

„Relația economică dintre Regatul Unit și România continuă să demonstreze reziliență și o creștere constantă, chiar și într-un context internațional complex. Schimburile comerciale, investițiile și colaborarea dintre mediile de afaceri din cele două țări se dezvoltă în ambele direcții, reflectând nu doar fundamente economice solide, ci și un parteneriat strategic tot mai puternic”, a declarat Giles Portman, ambasadorul Regatului Unit în România și președinte de onoare al BRCC.

FMI vede economia României accelerând de la o creștere modestă de 0,7% în 2026 la 2,5% în 2027 și apoi la circa 3% pe an până la finalul deceniului, cu un PIB nominal care urmează să treacă de 500 de miliarde de dolari în 2027 – România fiind deja a 39-a economie a lumii, în urcare de pe locul 43 în 2024.